Politic-Social

Surse guvernamentale au precizat, pentru Gandul, ca discutiile cu FMI se vor axa pe analizarea economiei romanesti si a deficitului bugetar, impreuna cu datoria publica si executia bugetului statului. Totodata, Guvernul va pune pe masa o prognoza de crestere economica pentru finele anului. Intrebarea este, insa, cum vad reprezentantii FMI indicatorii pe care guvernul Bolojan ii va prezenta? Pentru ca economia Romaniei franeaza, de la o crestere de 4% in 2022, la 2% in 2023, sub 1% in 2024, iar pentru 2025 prognozele variaza, dar majoritatea sunt sub 1%. Deficitul bugetar al guvernului va fi, asa cum a mentionat premierul Ilie Bolojan, de peste 8% din PIB la final de an. Spre comparatie, guvernul, la momentul respectiv condus de Marcel Ciolacu, si-a bugetat un deficit de 7% din PIB. In aceeasi vreme, datoria publica din Romania a inregistrat cea mai mare crestere dintre tarile Uniunii Europene. La final de 2019, inainte de pandemie, datoria insemna 35% din PIB. Astazi, asa cum arata datele de la Finante, datoria publica a Romaniei se apropie de 60% din Produsul Intern Brut. Mai mult, recent, premierul Ilie Bolojan a declarat in presa internationala ca Romania este in pragul falimentului. Or, tocmai aici intra in scena FMI: cand un stat intra in incapacitate de plata si nimeni nu il mai imprumuta, Fondul acorda un imprumut de urgenta, dar cu conditii precum reduceri de cheltuieli ale guvernului sau cresteri de taxe. Acord de imprumut: se discuta dar nu este cazul Sursele Gandul din coalitia de guvernare spun insa ca "nu se va pune problema" unui nou acord de imprumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, intrucat Romania se poate finanta fara probleme. Alte surse apropiate discutiilor spun ca subiectul ar putea fi abordat, insa nu se asteapta sa fie incheiat un acord de imprumut cu institutia. Vizita FMI are loc intr-un moment dificil pentru economia Romaniei. Executia bugetului pe primele sapte luni din 2025 arata un deficit de peste 76 miliarde de lei, in crestere fata de aceeasi perioada din 2024. Veniturile au crescut cu 12%, dar si cheltuielile s-au majorat, mentinand presiunea pe buget. Ministrul Alexandru Nazare a avertizat la jumatatea lui iulie ca datoria publica a Romaniei este prognozata sa ajunga la 60% din PIB pana la sfarsitul anului, dupa o crestere accelerata in ultimii cinci ani. "Datoria publica a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei", a precizat ministrul Nazare. Temperarea deficitului bugetar, obiectivul tinta al guvernului Guvernul Bolojan a introdus deja doua pachete fiscale pentru a tempera deficitul. Primul prin majorarea TVA la 21%, iar al doilea cu masuri suplimentare pe zona de impozitare. Cu toate acestea, premierul insusi a recunoscut ca nu crede ca Romania poate incheia anul cu un deficit sub 8% din PIB. "Nu cred ca putem incheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul de Finante va comunica estimarile o data cu rectificarea bugetara care se va face in cursul acestei luni", a precizat premierul Bolojan. Pe 15 august, Ilie Bolojan a agitat pietele financiare, printr-o declaratie in Bloomberg, cea mai importanta publicatie pentru investitorii internationali: "Riscul de incapacitate de plata este cu adevarat ridicat, dupa ani intregi cu deficite mari. Daca nu urmam o traiectorie stabila, singurul rezultat posibil va fi unul foarte grav". Afirmatiile premierului au produs neliniste in randul investitorilor, dar si in coalitia de guvernare "Mi s-a facut rau cand am vazut interviul lui Bolojan in Bloomberg. Orice declaratie de genul asta care influenteaza, cred ca a fost o greseala. Domnul Bolojan a venit cu aceasta aura "Ilie reformatorul" (...) Bolojan nu stie economie. Ar trebui cei din jurul lui sa-i mai spuna, iar el sa asculte", a spus Mihai Tudose, presedintele Consiliului National al PSD, la emisiunea "Ai Aflat" cu Ionut Cristache, difuzata pe Gandul. In ciuda declaratiilor lui Bolojan, trei surse din zona finantelor publice au transmis, pentru Gandul, ca Romania nu se afla in situatia de a negocia un nou acord de imprumut cu FMI, precum cel din 2009-2010, pentru ca ar avea capacitatea de a se finanta, deci nu ar fi aproape de "incapacitate de plata". "Este cea mai mare greseala pe care Romania poate sa o faca (sa ajunga la un imprumut cu FMI - n.red.) Nu exista asa ceva. Avem fonduri europene la dispozitie, avem buffer, Banca Nationala are rezerve de 65 de miliarde de euro. Nu se pune problema... avem finantare in pietele internationale. Acord faci cand nu te mai finanteaza nimeni", au precizat sursele Gandul. Alte surse apropiate discutiilor spun, insa, ca subiectul imprumutului va fi abordat, dar nu se va incheia un acord in acest moment. Recomandarle FMI Fondul Monetar International recomanda Romaniei, in ultimul raport, o reforma ampla a sistemului fiscal, prin mutarea poverii de pe impozitarea muncii catre taxele pe consum si capital. Daca ar fi aplicate integral, masurile ar aduce venituri suplimentare de cel putin 1,2% din PIB in 2025, se arata in raportul FMI din 6 iunie. Impozitul pe munca = Cota unica de 10% ar putea fi inlocuita cu doua cote: 15% si 25%, ultima aplicata veniturilor mari. Contributia la sanatate ar urma sa fie redusa sau chiar eliminata, iar pentru salariile mici ar putea aparea beneficii fiscale suplimentare. Impozitarea capitalului si a proprietatii = Impozitul pe dividende ar creste de la 8% la 10%. Taxa pe teren si cladiri ar fi comasata, iar scutirile limitate. Pragul pentru microintreprinderi ar fi redus drastic, apropiat de cel pentru TVA. Impozitele pe consum = FMI recomanda cresterea graduala a TVA: de la 19% la 20% in 2025 si apoi la 21%, apropiindu-se de media europeana. Accizele pe tutun, alcool, vin si combustibili ar trebui majorate, iar taxarea suplimentara a carbonului ar urma sa fie insotita de sprijin pentru gospodariile cu venituri mici", se mentiona in recomandarile FMI din iunie 2025. Fondul Monetar International este institutia financiara globala care sprijina statele membre aflate in dificultate, prin consultanta si acorduri de finantare. Romania este membra FMI din 1972 si a incheiat mai multe acorduri de imprumut in ultimele decenii, cel mai notabil in timpul crizei economice din 2009, cand pachetul de sprijin de aproape 13 miliarde de euro a fost insotit de masuri dure de austeritate: taierea salariilor bugetarilor cu 25%, cresterea TVA de la 19% la 24%. De fiecare data, relatia cu FMI a venit si cu conditionalitati. In schimbul sprijinului financiar, Romania a fost obligata sa reduca deficitul, sa restructureze cheltuielile si sa implementeze reforme economice majore.