Politic-Social

Guvernul Bolojan urmeaza sa aprobe, in sedinta de vineri, un proiect important legat de plata pensiilor private, ca raspuns la recomandarea OCDE privind necesitatea unui cadru legislativ pentru plata pensiilor private. Schimbarile vizeaza Pilonul II de Pensii, iar deponentii nu vor mai avea posibilitatea sa scoata toti banii la implinirea varstei de 65 de ani. Retragerile se vor face lunar, cu un plafon de maximum 25% din suma totala. "Conform proiectului de lege, plata pensiilor private se va realiza prin intermediul unor fonduri special constituite in acest scop, denumite fonduri de plata a pensiilor private. Acestea vor fi administrate de catre societati specializate, denumite furnizori de pensii private, autorizati de catre ASF. Furnizorii de pensii private pot fi: administratorii de fonduri de pensii private; societatile de asigurare de viata; societatile de administrare a investitiilor; societatile de plata a pensiilor private constituite in baza legii, ca societati pe actiuni, potrivit Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare", scrie in nota de fundamentare. Proiectul stabileste reguli importante privind infiintarea si autorizarea fondurilor de plata a pensiilor private. Aceste fonduri vor fi gestionate doar de furnizori autorizati de ASF. Modificarile vor limita accesul la suma totala acumulata in conturile de pensii private, prin eliminarea posibilitatii retragerii integrale, asa cum se intampla acum. Sumele vor putea fi accesate dupa atingerea varstei legale de pensionare. In prezent, participantii la pensiile private pot retrage integral suma acumulata sau pot face retrageri programate in transe egale, pe o perioada de pana la cinci ani. Pe ordinea de zi a Guvernului se afla si aprobarea unui Acord-cadru de imprumut pentru patrimoniul cultural si istoric al Romaniei. Imprumutul, in valoare de 140 de milioane de euro, este acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei si a fost semnat recent la Paris si Bucuresti. "Proiectul este prevazut a fi realizat pe perioada 2025-2033, ceea ce va permite o distribuire a costului proiectului pe mai multi ani. Cheltuielile aferente proiectului, respectiv cheltuielile reprezentand echivalentul in lei al valorii imprumutului si al contributiei partii romane la finantarea proiectului, inclusiv taxele si impozitele aferente, se cuprind cumulat in bugetul Ministerului Culturii, in cadrul sumelor alocate anual cu aceasta destinatie de la bugetul de stat", se mai mentioneaza in documentul oficial. Acordul-cadru de imprumut vizeaza realizarea a 14 obiective investitionale cu importanta nationala si europeana, printre care se numara: restaurarea si amenajarea Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca; construirea unei sali de spectacole pentru Opera Nationala Romana din Iasi, parte a unui proiect inceput anterior cu un imprumut BDCE; consolidarea si renovarea sediului Muzeului National de Arta Contemporana din Bucuresti; restaurarea si amenajarea Muzeului National "Constantin Brancusi" din Targu-Jiu; realizarea unui corp nou pentru Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa" din Bucuresti; restaurarea si amenajarea Vilei Regina Maria din Mamaia - Constanta, impreuna cu terenul aferent; restaurarea Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia, filiala a Bibliotecii Nationale; restaurarea si modernizarea completa a Operei Nationale Romane din Bucuresti, precum si construirea unui depozit pentru decoruri.