Politic-Social

Guvernul Romaniei nu reuseste sa tina sub control deficitul bugetar, in ciuda unei cresteri notabile a veniturilor in primele noua luni din 2025. Deficitul ca pondere din PIB este de 4,56%, aproape identic cu cel din aceeasi perioada a anului trecut (4,57%). Iar cea mai mare problema este ca nominal, deficitul a urcat la 86,3 miliarde de lei, potrivit datelor prezentate de analistii Ziarului Financiar. Bugetul incaseaza, dar nu recupereaza Sustinute de avansuri semnificative la impozitul pe salarii (+20,5%), impozitul pe proprietate (+23,5%), accize (+15,9%) si taxe vamale (+34,8%), veniturile bugetare totale au crescut cu 11,8% in primele noua luni din 2025 fata de aceeasi perioada din 2024. Statul a incasat mai mult si din fonduri europene, cu o crestere de 135% la sumele primite prin PNRR. Insa aceasta evolutie pozitiva s-a dovedit a fi insuficienta pentru a frana expansiunea deficitului: "Veniturile sunt peste cheltuieli, dar cresterea este infima fata de tinta de reducere a deficitului bugetar, ce va fi de cel putin 8% din PIB in acest an", noteaza analistii. Datoria publica costa din ce in ce mai mult In paralel, cheltuielile totale au crescut cu 10,9%, insa unele categorii de cheltuieli au explodat. Cheltuielile cu dobanzile la datoria publica au crescut cu 45,4% in primele noua luni din 2025 - consecinta directa a volumului tot mai mare de imprumuturi contractate de stat, dar si a faptului ca Romania se imprumuta la dobanzi mai mari decat alte tari din regiune. "Dobanzile la credite au crescut enorm, un plus de 45%, an/an - aici sunt cresterile de salarii pe care guvernul le-a acoperit din imprumuturi, nu din venituri", arata datele sursei citate, explicand ca presiunea pe buget nu mai vine din salarii sau cheltuieli curente, ci din costul tot mai ridicat al finantarii deficitului. Tara are ratingul BBB-, cu perspectiva negativa, acordat de Fitch Ratings, una dintre cele trei mari agentii internationale de evaluare financiara. Calificativul este cel mai scazut din categoria "investment grade" (recomandat pentru investitii), iar o eventuala retrogradare ar plasa Romania in categoria "junk", un semnal de risc ridicat pentru investitori. Proiecte europene fara acoperire bugetara Si cofinantarile pentru proiectele europene au crescut spectaculos in 2025: +60% pentru fondurile structurale si +130% pentru cele din PNRR. Pe hartie, pare un succes. In realitate insa, aceasta crestere a golit rapid bugetul. In doar noua luni, guvernul a cheltuit 20 de miliarde de lei pentru a acoperi partea Romaniei din proiecte, "doar ca acum spune ca proiectele angajate nu au acoperire in buget". Cum cofinantarea inseamna, in medie, 25% din valoarea totala, riscul este ca Romania sa piarda accesul la fonduri europene de patru ori mai mari, doar pentru ca nu mai poate sustine partea ei de contributie. Masuri dure, rezultate slabe "Guvernul a luat masuri de austeritate, dar deficitul nu scade", spun analistii economici. Limitarea cheltuielilor de personal, amanarea unor investitii fara acoperire bugetara si cresterile de taxe "nu sunt suficiente pentru a restabili echilibrul bugetar - un deficit intre sapte si opt la suta din PIB". Alarmanta este si situatia datoriei publice, care a ajuns la 55% din PIB si este estimata sa urce la 60% pana in 2026. Practic, statul acopera o parte din cresterile salariale si investitiile asumate prin imprumuturi costisitoare, care apasa suplimentar asupra bugetului. Vazut de la varf, viitorul suna bine Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si presedintele Romaniei, Nicusor Dan, estimeaza o redresare in 2026, insa unii economisti avertizeaza asupra unui scenariu de stagflatie: "crestere economica infima, inflatie mare". Chiar si avansul PIB de +0,3% este catalogat drept "in marja de eroare".