Politic-Social

Sfanta Parascheva este sarbatorita de ortodocsi pe 14 octombrie. Manifestarile religioase prilejuite de sarbatoarea Sfintei Parascheva de la Iasi incep insa cu cateva zile inainte, iar noaptea dintre 13 spre 14 octombrie este cea mai importanta din acest hram, fiind cea in care Cuvioasa face minuni. Anual, sute de mii de pelerini din intreaga tara sunt asteptati sa vina la Iasi pentru a se inchina la racla cu moastele Sfintei Cuvioase Parascheva. Sfanta Cuvioasa Parascheva - Viata sfintei Este celebrata de Biserica Ortodoxa si de altele de rit oriental. Parascheva s-a nascut in secolul al XI-lea in satul Epivata din Tracia, intr-o familie de crestini bogati. Fiind o fire foarte evlavioasa, mergea de fiecare data cand se ivea ocazia la biserica Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu impreuna cu mama sa. La varsta de 10 ani, intr-o zi, cand era in biserica, a auzit o fraza din Evanghelie: "Cel ce voieste sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine si sa ridice Crucea sa si sa urmeze Mie". Parascheva a hotarat sa faca intocmai, iar, iesind din biserica, a vazut un om sarac si i-a cerut hainele, dandu-i-le in schimb pe ale ei. Ulterior, a decis sa se retraga in pustietate, spre tinutul Pontului, nu inainte de a sta cinci ani la Manastirea Maicii Domnului din Heracleea. De acolo a pornit spre Tara Sfanta pentru a trai restul vietii sale acolo. De la Constantinopole a decis sa mearga la Epivat, fara a spune credinciosilor cine este cu adevarat si de unde vine. Aici a murit si a fost ingropata ca o straina. Domnitorul Vasile Lupu a adus moastele Sfintei Parascheva la Iasi in 1641 si le-a asezat la Biserica Sfintii Trei Ierarhi ctitorita de el. Aducerea moastelor in Capitala Moldovei a fost un gest de recunostinta din punctul de vedere al patriarhului Partenie I si al membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul ca domnitorul de atunci al Moldovei a platit in intregime datoriile Patriarhiei Ecumenice. Incepand cu anul 1889, moastele Cuvioasei au fost mutate in Catedrala Mitropolitana din Iasi. Sfanta Cuvioasa Parascheva - Traditii si obiceiuri Dincolo de pelerinajele religioase, ziua este marcata de numeroase traditii si obiceiuri pastrate mai ales in mediul rural, menite sa aduca belsug, sanatate si protectie in lunile reci. Traditia spune ca de Sfanta Parascheva nu se lucreaza in gospodarie, pentru a fi ferit de boli si necazuri. Femeile nu cos, nu spala si nu fac treburi casnice, iar barbatii evita munca grea. In schimb, se ofera pomana celor nevoiasi, in special mancaruri de post, precum coliva, fructe si placinte. O superstitie spune ca printre bucatele mancate sau care sunt date de pomana nu trebuie sa fie alimente "cu cruce", precum nucile, castravetii si pepenele rosu. In schimb, este recomandata impartirea de must si de vin nou, dar si de paine. In unele zone ale Moldovei, fetele nemaritate isi pun dorinte in noaptea dinspre 13 spre 14 octombrie, crezand ca Sfanta Parascheva le poate ajuta sa-si gaseasca ursitul. De asemenea, gospodinele pun busuioc sfintit in apa, pentru a aduce armonie si belsug in familie. Tot acum, oamenii cred ca se "inchide pamantul", iar vietatile intra in adaposturi, semn ca toamna este pe sfarsite si incep pregatirile pentru iarna. Daca de Sfanta Parascheva ploua, se spune ca iarna va fi blanda. In schimb, vremea frumoasa prevesteste o iarna grea. Femeile care incalca interdictiile de munca ar risca sa aiba dureri de cap sau probleme cu vederea, potrivit credintei populare. Ziua Sfintei Parascheva este considerata momentul potrivit pentru iertare si impacare. Multi oameni aprind lumanari pentru cei plecati dintre vii si fac fapte bune, crezand ca acestea aduc protectie tot anul.