Zf 24

NATO se afla intr-o cursa contracronometru pentru a atinge un acord ce ar putea marca o schimbare radicala in cheltuielile de aparare, ca raspuns la cerinta presedintelui american Donald Trump de a investi 5% din PIB in domeniul militar. Negociatorii din cadrul aliantei cauta sa ajunga la un plan ambitios pentru a indeplini acest obiectiv pana in 2032, inaintea summitului NATO din Haga din luna iunie, potrivit unor surse diplomatice, citate de Bloomberg.

Ministrii de externe NATO vor discuta despre aceasta initiativa in cadrul unei intalniri programate la Antalya, in Turcia, miercuri si joi. Aceasta se desfasoara intr-un context de intensificare a diplomatiei internationale, pe fondul presiunilor administratiei Trump pentru a pune capat razboiului din Ucraina, care dureaza deja de peste trei ani. Presedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat ca este dispus sa se intalneasca fata in fata cu liderul rus Vladimir Putin la Istanbul, insa liderul rus nu a dat niciun semn ca va accepta invitatia.

Daca acordul privind cheltuielile de aparare ar fi realizat in proportiile cerute de Trump, acesta ar marca cea mai mare crestere de cheltuieli din partea aliatilor occidentali de la sfarsitul Razboiului Rece incoace, avand in vedere retragerea acestora dupa invazia Rusiei in Ucraina.

De la inceputul primului sau mandat, Trump a criticat constant aliatii NATO pentru ca nu indeplinesc pragul de 2% din PIB pentru cheltuieli militare, iar in aprilie, raportul anual al NATO arata ca opt dintre cele 32 de tari membre nu atinsesera acest nivel.

Secretarul General NATO, Mark Rutte, se afla in fruntea negocierilor pentru a convinge aliatii sa adopte o tinta de 3,5% din PIB in urmatorii sapte ani, urmata de un plus de 1,5% destinat cheltuielilor suplimentare legate de aparare, cum ar fi mobilitatea militara, bunurile cu utilizare duala si securitatea cibernetica. Desi discutiile sunt inca intr-o faza incipienta, propunerea este considerata una indrazneata, avand in vedere ca niciunul dintre statele NATO, inclusiv Statele Unite, nu a atins inca nivelul cerut.

Rutte a afirmat, intr-o conferinta de presa in Statele Unite, ca obiectivul summitului din Haga - primul din timpul mandatului lui Trump la Casa Alba - este de a echilibra mai bine cheltuielile intre SUA si aliatii europeni si Canada.

Ministrii de externe NATO vor discuta si despre ce tipuri de cheltuieli vor fi incluse in componenta suplimentara de 1,5%, iar deocamdata nu este clar daca aceasta va include cheltuieli deja existente sau va necesita angajamente noi. De asemenea, se preconizeaza implementarea unui mecanism riguros de verificare, spre deosebire de obiectivele mai flexibile stabilite pana in prezent.

O asemenea crestere a cheltuielilor intr-o perioada relativ scurta reprezinta o provocare uriasa, dar multi diplomati europeni considera ca este un pas necesar pentru a trimite un mesaj puternic Kremlinului. Unele state NATO, cum ar fi Italia si Spania, au ajuns recent la nivelul de 2%, iar toti aliatii sunt asteptati sa indeplineasca acest prag pana la summit.

Noua tinta de 3,5% se bazeaza pe planuri de aparare ambitioase, care sunt in curs de elaborare in cadrul NATO. Alianta a distribuit liste detaliate si extrem de clasificate cu arme si alte capabilitati, care vor fi discutate de sefii de aparare in Bruxelles, miercuri. Aceste liste au fost acceptate in linii mari de aliati si este de asteptat ca acestea sa fie semnate oficial in cadrul intalnirii ministrilor de aparare din Bruxelles, la inceputul lunii iunie, cu adoptarea formala a acestora fiind programata pentru summitul din Haga, din 24-25 iunie.

Summitul va fi mai scurt decat intalnirile anterioare si se va concentra pe cheltuieli si pe o crestere industriala, cu un comunicat final de scurta durata, potrivit unor surse diplomatice europene. Un diplomat a subliniat ca, desi situatia Ucrainei va fi discutata, nu se va pune accent pe viitorul acesteia in cadrul NATO.