Cultura si divertisment

ECDC identifica aceasta drept o problema extrem de serioasa din cel putin trei puncte de vedere majore: sanatatea pacientilor, sistemele publice de sanatate sistemul economic. Ultimele antibiotice care mai pot da rezultate (si considerate asa-zis "de intentie") sunt carbapenemele si colistina. Ca tratament, mai intai sunt folosite carpabenemele, iar, daca pacientul nu raspunde la acestea, se administreaza colistina ca ultima solutie . Colistina - ultima reduta a antibioticelor Insa lumea medicala observa o crestere semnficativa a rezistentei pana si la colistina, adica ultima reduta a antibioticelor. Raspandirea acestor bacterii extrem de rezistente difera pe tot cuprinsul continentului european. In unele state raportul identifica o rezistenta mai mare la carbapeneme, ceea ce inseamna un consum crescut de colistina. In cele mai multe cazuri de infectii, rezultatele terapeutice sunt slabe si exista rate ridicate ale morbiditatii, cu toate cele care vin la pachet - costuri de internare mai ridicate, durata de spitalizare mai mare. Mortalitatea variaza de la 26% la 44% in cazul infectarii cu aceste bacterii. Cat costa fiecare pacient infectat cu aceste bacterii Raportul mai citeaza un studiu din Israel care a relevat ca pacientii infectati cu aceste bacterii sunt de patru ori mai expusi la deces din cauza infectiei decat pacientii infectati cu bacterii nerezistente. Spitalele din Europa si America de Nord cheltuie, in medie, sume suplimentare cuprinse intre 10 000 EUR si 40 000 EUR pe an, pentru a trata fiecare pacient infectat cu bacterii rezistente. Impactul asociat pierderilor de productivitate din cauza eficientei reduse in munca, a bolilor de lunga durata si a decesului ar putea sa dubleze aceste sume. La nivel mondial, se estimeaza ca aproximativ 700 000 dintre decesele care au loc in fiecare an sunt cauzate de infectii rezistente, printre care se numara nu numai tulpini de infectii bacteriene comune, ci si HIV, tuberculoza si malarie. In cazul in care tendintele actuale privind infectarea si rezistenta nu vor fi inversate, se estimeaza ca numarul deceselor la nivel global ar putea ajunge la 10 milioane pe an pana in 2050. Acest lucru ar afecta, de asemenea, economia Europei si ar putea determina o reducere a PIB-ului european cuprinsa intre 1 % si 4,5 % pana in 2050. Ca solutii, raportul identifica: 1 - Crearea unor grupuri de lucru multidisciplinare nationale, alcatuite din experti in domeniu, cu sprijin politic. Acest grup trebuie sa elaboreze politica, sa culeaga date si sa intervina, atunci cand este necesar. 2 - Cadre medicale specializate in controlul infectiilor si asigurarea unui numar suficient de paturi de spital. Pana acum, raportul - standard a fost de 1 cadru medical specializat la 250 de paturi, insa, pe baza datelor recente, acest raport ar trebui sa fie de 1 cadru specializat la 100 de paturi. In tarile UE, acest raport variaza semnificativ. 3 - Examinare atenta a pacientilor "de risc" la internarea in spital este o metoda eficienta, se scrie in raport. Acest lucru este essential pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti. Raportul arata ca acest lucru se face numai cu o raportare prompta a rezultatelor positive de catre laboratorul microbiologic. Masura este foarte important in statele - member UE, avand in Vedere mobilitatea crescuta a pacientilor intre tari, pentru primirea de asistenta medicala. 4 - Ideal - izolarea pacientilor purtatori de bacterii extrem de rezistente in reserve cu un singur pat, iar alternativ, in zone destinate izolarii cu cohort. 38 de tari europene se confrunta cu Enterobacteriaceae producatoare de carbapenemaza - bacterii din familia Enterobacteriaceae, care au dezvoltat rezistenta la antibiotice puternice (carbapeneme). Vorbim, deci, de o amenintare mondiala (si, in primul rand, europeana) deosebit de serioasa, de la care Romania nu este scutita. Cele mai la indemana solutii Una dintre cele mai simple metode de a sta departe de aceste infectii este buna igiena a mainilor. Raportul identifica, apropos de asta, un cost de promovare a igienei mainilor de sub 1% din costul de ingrijire a pacientilor. De asemenea, consumul de solutii de curatare pe baza de alcool pentru igiena mainilo variaza, in spitalele din Europa, semnficiativ. Efectuarea corecta a igienei mainilor trebuie nu doar monitorizata permanenta, ci sprijinita cu programe educative si controale, mai arata raportul.