Politic-Social

Expertii citati subliniaza ca, pentru multi copii, contactul cu un dispozitiv digital apare inainte de a sti sa citeasca sau sa scrie. Conform estimarilor, in 2025 generatia Alfa (nascuta intre 2010 si 2014) va reprezenta un sfert din populatia globala, iar generatia Beta (nascuta intre 2025 si 2039) va ajunge la 16% din total pana in 2030, scrie 20 minutos. Luis A. Prendes, director general al Fundacion Telefonica, noteaza in editorialul sau ca schimbarile au fost rapide si uneori haotice, dar exista deja suficiente date pentru a crea un mediu mai bun pentru dezvoltarea copiilor si adolescentilor. Filosoafa Marina Garces avertizeaza insa ca, in epoca conexiunii imediate, este "mai greu sa vezi dincolo de ceea ce este transparent, identic, imediat" si propune o noua abordare a singuratatii: "A pierde frica de singuratate nu inseamna a fi singur, ci a pierde impreuna frica de a fi singur". Intre Online si Onlife Concluzia autorilor este clara: generatiile Alfa si Beta nu sunt doar utilizatori de tehnologie, ci sunt definite de aceasta. Intr-o realitate "onlife", in care limitele dintre online si offline dispar, sprijinul emotional, alfabetizarea digitala si cultivarea relatiilor autentice devin esentiale. Noile tehnologii au transformat modul in care traim, gandim si relationam, dand nastere unei vieti care se desfasoara in interiorul ecranelor, "viata online" (onlife), un termen la care se refera Lola S. Almendros, doctor in filosofie a stiintei, in articolul sau "Tehnoadolescenti". In aceasta situatie, identitatea si relatiile adolescentilor se dezvolta intr-un mediu hiperconectat , fara instrumente de interpretare a realitatii. "Acest impas in sistemul nostru de referinta sociocultural poate duce la posibilitati infinite, tot atatea cate sunt tinerii din jurul nostru", subliniaza Almendros. Hiperconectivitatea, supraexpunerea si utilizarea abuziva a retelelor sociale pot afecta sanatatea mintala a copiilor si adolescentilor, asa cum explica psihologii Daniel Ilzarbe si Rosa Diaz in lucrarea lor "La adolescente digital en la consultorio ", unde analizeaza trei cazuri clinice. Cu toate acestea, articolul dezvaluie ca ecranele nu sunt cauza principala, ci mai degraba o reflectare a unor probleme mai profunde, cum ar fi lipsa conexiunilor, presiunea sociala sau conflictele familiale. Chiar si asa, autorii subliniaza ca, cu sprijin profesional, familial si scolar, este posibil sa se incurajeze o utilizare mai constienta a tehnologiei. In loc sa demonizam tehnologia, spun ei, este nevoie de alfabetizare digitala, educatie emotionala si interventii adaptate la realitatea fiecarui copil.