Politic-Social

Padurile sunt aliati naturali in lupta impotriva schimbarilor climatice datorita capacitatii lor de a absorbi CO2 din atmosfera si de a-l sechestra sub forma de carbon in trunchiuri, frunze, radacini si sol, scrie EFE. In prezent, acestea acopera aproximativ 40% din teritoriul UE si, intre 1990 si 2022, au absorbit aproximativ 10% din emisiile provenite din activitatea umana , conform cercetarii publicate in revista Nature si la care au participat experti de la CREAF si CSIC. Cu toate acestea, conform inventarului LULUCF (Utilizarea terenurilor, Schimbarea utilizarii terenurilor, Silvicultura) al UE, stocul de carbon forestier din Europa a crescut de la 457 de milioane de tone de echivalent CO2 absorbite anual intre 2010 si 2014 la 332 de milioane de tone de CO2 intre 2020 si 2022. Aceasta inseamna "o reducere de aproape o treime in doar un deceniu" si pune in pericol obiectivul de atingere a neutralitatii climatice pana in 2050, care se bazeaza, printre altele, pe absorbtia de 310 milioane de tone de echivalent CO2 de catre sectorul LULUCF pana in 2030. "Avand in vedere declinul de 10 ani, acest lucru nu pare posibil", avertizeaza cercetatorii. Cauze multiple Studiul identifica o serie de cauze multiple, adesea interconectate, ca fiind principalele cauze ale acestei reduceri. Acestea includ intensificarea recoltarii lemnului din cauza cererii tot mai mari de lemn si cresterea perturbarilor naturale, cum ar fi incendiile, furtunile si daunatorii, care sunt adesea urmate de taieri premature pentru a indeparta lemnul mort sau ars. Alti factori care contribuie la acest declin includ: rata de extindere a padurilor a incetinit, exista mai putine reimpaduriri, imbatranirea padurilor existente le reduce capacitatea de crestere si de absorbtie a carbonului, iar episoadele extreme de caldura si seceta reduc fotosinteza si productivitatea arborilor. Aceste impacturi pot avea efecte persistente timp de ani de zile, slabind padurile si exacerband mortalitatea padurilor si pierderile in capacitatea de sechestrare a carbonului, potrivit cercetarii. Poate fi inversat Pentru a inversa aceasta situatie, autorii studiului propun un set de masuri prioritare. Primul obiectiv este imbunatatirea monitorizarii padurilor la nivel european si asigurarea unor date robuste, continue si armonizate privind starea padurilor, sanatatea acestora si diferitele compartimente de carbon, inclusiv solurile forestiere. Aceste cunostinte, subliniaza ei, sunt esentiale pentru dezvoltarea de modele matematice imbunatatite, precum si a unor politici eficiente si actiuni practice care vor restabili aceste absorbante de carbon si vor consolida rezistenta ecosistemelor forestiere in viitor. In acelasi timp, acestia pledeaza pentru o transformare profunda a modului in care sunt gestionate padurile europene, care, in opinia lor, trebuie sa mearga dincolo de producerea de lemn. "Trebuie sa ne angajam intr-o gestionare durabila si inteligenta care sa considere padurile ca spatii care ne ofera mult mai multe servicii, cum ar fi protectia solului, reglarea ciclului apei si habitat pentru fauna si flora. Padurile cu mai multe specii si structuri mai diverse sunt mai rezistente la schimbarile climatice", potrivit lui Josep Penuelas, cercetator CSIC la CREAF. Aceasta implica un echilibru intre activitatile productive, cum ar fi exploatarea forestiera, si conservarea habitatelor naturale, alternand zonele desemnate pentru productia durabila de lemn cu altele rezervate pentru o conservare stricta. Aceasta diversificare ajuta la protejarea biodiversitatii si la mentinerea carbonului stocat in diferite compartimente forestiere, cum ar fi lemnul viu, lemnul mort si solul, potrivit expertilor.