Cultura si divertisment

Daca totul functioneaza corect, aceasta ar trebui sa includa si celulele care au devenit canceroase, dar care uneori se sustrage sau ocoleste acest sistem, ducand la o crestere necontrolata si periculoasa. Se ascund la vedere, devenind imposibil de distins de celulele sanatoase care le inconjoara, scrie BBC. Scopul imunoterapiei este de a demasca celulele canceroase, astfel incat sistemul imunitar sa le poata recunoaste pentru ceea ce sunt. Aceasta intareste apararea organismului, astfel incat acesta sa poata localiza si distruge celulele canceroase, cu rezultate potential incredibile. Cum combate imunoterapia cancerul astazi Doua dintre cele mai cunoscute forme de imunoterapie sunt terapiile cu celule T receptorilor antigenici himerici (CAR-T) si inhibitorii punctelor de control imun. Terapiile cu celule CAR-T implica extragerea celulelor T (celulele imune extrem de specifice care urmaresc si elimina invadatorii straini) din sangele unui pacient, modificarea lor in laborator, astfel incat acestea sa poata localiza si ataca celulele canceroase si apoi reintroducerea acestor celule T imbunatatite in organism. In prezent, aceste terapii sunt utilizate pentru tratarea cancerelor hematologice. Inhibitorii punctelor de control imunitar, pe de alta parte, sunt medicamente care dezactiveaza un comutator "oprit" incorporat in sistemul imunitar. Aceasta masura de protectie serveste unui scop important: prevenirea raspunsurilor imune excesiv de agresive care afecteaza celulele sanatoase. Cu toate acestea, unele celule canceroase pot comuta la acest comutator, determinand celulele T sa isi reduca garda si sa scape de detectare. Inhibitorii impiedica acest lucru, permitand celulelor T sa identifice celulele canceroase ca o amenintare si sa lanseze un atac impotriva lor. Oamenii de stiinta pionieri ai acestei inovatii au castigat Premiul Nobel in 2018, iar astazi aceste medicamente sunt utilizate pentru a trata o mare varietate de tipuri de cancer. Totusi, ambele metode au limitari. Desi cercetarile continua, oamenii de stiinta se straduiesc sa faca terapiile CAR-T eficiente impotriva tumorilor solide (spre deosebire de cancerele hematologice), care reprezinta peste 90% din noile diagnostice. In plus, este un tratament costisitor a carui administrare necesita o investitie mare de timp si resurse. Pe de alta parte, inhibitorii punctelor de control imunitar pot avea un "caleidoscop de efecte secundare", spune Samra Turajlic, medic oncolog la Institutul Francis Crick din Londra. Acest lucru este cauzat de faptul ca intrerupatoarele sistemului imunitar impiedica organismul sa atace propriile tesuturi; prin urmare, indepartarea lor poate pune in pericol atat celulele sanatoase, cat si tumorile in sine. Conform Institutului National al Cancerului din SUA, cele mai frecvente efecte secundare includ eruptii cutanate, diaree si oboseala, iar in cazuri rare, acestea pot provoca inflamatii ale ficatului, inimii si rinichilor. Acest lucru ar putea fi util daca medicamentul reuseste sa controleze un cancer agresiv, desi nu functioneaza intotdeauna asa. O problema fundamentala, subliniaza Turajlic, este ca nicio imunoterapie nu este eficienta la 100% dintre pacienti din diverse motive, de la structura tumorii - care poate impiedica accesul sistemului imunitar - pana la caracteristicile celulelor imune in sine. In general, intre 20% si 40% dintre pacienti raspund la imunoterapie. Aceasta inseamna ca un numar mare - majoritatea - se expun efectelor secundare, precum si timpului pierdut si sperantelor spulberate, fara a obtine beneficii semnificative. Abordari multifatetate Cum pot beneficia mai multi pacienti de imunoterapie? Cercetatorii abordeaza aceasta problema din mai multe perspective. Cercetarile lui Wargo, desi preliminare, sugereaza ca pacientii care urmeaza diete bogate in fibre pot obtine rezultate mai bune datorita modificarilor microbiomului intestinal care ar influenta atat sistemul imunitar, cat si tumora. Alte cercetari surprinzatoare indica faptul ca statinele - medicamente ieftine si usor disponibile pentru scaderea colesterolului - ar putea spori efectele imunoterapiei prin modificari neasteptate in comunicarea celulara. Chiar si momentul administrarii tratamentului ar putea fi relevant: studii recente sugereaza ca pacientii care primesc doza dimineata devreme obtin rezultate mai bune decat cei tratati ulterior. Combinarea imunoterapiei cu alte tratamente pentru cancer, cum ar fi radioterapia sau terapia cu ultrasunete, ar putea fi o alta modalitate de a creste ratele de raspuns. "Radiatiile pot, de fapt, sa faca tumora vizibila pentru sistemul imunitar", explica Sandra Demaria de la Centrul Medical Weill Cornell, care a cercetat aceasta abordare combinata. Ecoterapia - care foloseste unde sonore de inalta frecventa pentru a ataca tumorile - ar putea obtine acelasi efect. Alti cercetatori profita de capacitatile de personalizare ale imunoterapiei pentru a atribui cu atentie fiecarui pacient tratamentul cel mai potrivit pentru cazul sau. Medicina personalizata genereaza un mare entuziasm in numeroase discipline, dar Knudsen subliniaza ca este deosebit de importanta in oncologie, avand in vedere eterogenitatea bolii. "Cancerul nu este o singura boala. Este vorba despre 200 de boli diferite, toate cu origini diferite si, prin urmare, necesitand tratamente diferite", spune directorul executiv al Institutului Parker pentru Imunoterapia Cancerului. Chiar si doi pacienti cu exact acelasi tip si stadiu de cancer pot suferi de boli diferite la nivel celular. "Acest domeniu se afla intr-un moment de cotitura", subliniaza Demaria. Si afirma ca "acum putem trece la un model in care tratam nu cancerul in sine, ci pacientul". Oamenii de stiinta de la Centrul de Cancer Memorial Sloan Kettering au testat deja o strategie promitatoare bazata pe constatarea ca tumorile cu un profil genetic specific tind sa raspunda favorabil la inhibitorii punctelor de control imun, cum ar fi dostarlimab . In doua studii clinice la scara mica, efectuate in 2022 si 2024 pentru tratamentul cancerelor rectale cu acest profil, tratamentul a reusit eradicarea completa a tumorilor. Ulterior, echipa si-a extins cercetarea pentru a include 117 pacienti cu diverse tipuri de tumori - inclusiv cele ale esofagului, vezicii urinare si stomacului - care au prezentat aceeasi semnatura genetica. Dintre cele 103 persoane care au finalizat ciclul de tratament, 84 - inclusiv Sideris - au inregistrat disparitia totala a tumorilor; iar dintre acestea, doar doua au necesitat o interventie chirurgicala suplimentara. Cercetatorii de la MD Anderson au raportat rezultate similare cu o abordare care utilizeaza un inhibitor diferit al punctelor de control imunitar. De asemenea, alte grupuri au aratat ca, chiar daca pacientii ajung sa fie supusi unei interventii chirurgicale, rezultatele lor pot fi mai bune - cel putin in unele cazuri - daca tumorile sunt tratate in prealabil cu imunoterapie. Desi sunt necesare mai multe cercetari, aceste descoperiri sunt promitatoare, deoarece deschid usa catre o era a tratamentelor mai putin invazive, dar extrem de eficiente, spune Luis Diaz, seful sectiei de oncologie a tumorilor solide de la Centrul de Cancer Memorial Sloan Kettering. Diaz afirma ca "trebuie sa lasam in urma epoca medievala si sa ne indreptam spre modernitate Indepartarea rectului, a stomacului sau a vezicii urinare... trebuie sa putem oferi ceva mai bun decat atat", afirma el. Atentionarea este ca doar aproximativ 5% dintre tumori au structura genetica care le face potrivite pentru tratamentul imunoterapiei non-chirurgicale studiat de Diaz si colegii sai. "Celelalte 95% au nevoie de o alternativa la fel de eficienta", subliniaza el. Promisiunea vaccinurilor impotriva cancerului In acest scop, cercetatorii continua sa caute noi abordari pentru imunoterapie si incearca sa le perfectioneze pe cele existente, cum ar fi vaccinurile impotriva cancerului. Vaccinurile traditionale expun organismul la fragmente ale unui agent patogen - cum ar fi un virus - astfel incat acesta sa poata repeta raspunsul imun pe care l-ar declansa impotriva agentului real. Un concept similar ar putea fi aplicat si cancerului, explica Knudsen, cu diferenta ca, in acest caz, ar fi folosit pentru a trata boala, mai degraba decat pentru a o preveni. Celulele canceroase sunt acoperite cu diverse proteine ￢￢de suprafata. Folosind tehnologia vaccinurilor, cercetatorii ar putea antrena sistemul imunitar al unui pacient sa recunoasca si sa atace aceste proteine, declansand astfel un raspuns puternic impotriva cancerului specific, explica Knudsen. Exista deja unele dovezi preliminare care sustin aceasta abordare: cercetatorii de la Institutul de Cancer Dana-Farber din Statele Unite au creat recent vaccinuri personalizate pentru noua persoane care sufera de un tip de cancer renal. Dupa indepartarea chirurgicala a tumorilor, pacientii au fost vaccinati pentru a elimina orice celule tumorale reziduale din corpul lor. Intr-un studiu publicat in 2025, echipa a raportat ca toti cei noua pacienti au generat un raspuns imun anticancerigen tintit si au ramas fara cancer la ani dupa operatie. Vaccinurile personalizate au aratat, de asemenea, rezultate promitatoare in tratamentul melanomului. "Intram intr-o lume noua. Este insasi definitia medicinei de precizie. Acum am putea fi capabili sa dezvoltam, si foarte rapid, strategii de vaccinare specifice tumorii pe care o are fiecare pacient", spune Knudsen. In ciuda acestui entuziasm, mai este mult de parcurs. Sunt necesare studii suplimentare pentru a valida unele dintre metodele promitatoare investigate, precum si pentru a ne indrepta catre un viitor in care medicii pot atribui cu precizie si fiabilitate fiecarui pacient cel mai eficient tratament impotriva cancerului sau specific. "Au aparut multe noi tinte si agenti terapeutici promitatori, dar acestia nu au reusit sa depaseasca fazele initiale ale studiilor clinice", avertizeaza Demaria. Este posibil ca un subgrup de pacienti sa nu raspunda la niciun tip de imunoterapie, subliniaza Diaz. Diferite tipuri de cancer poseda diferite "superputeri" care le permit sa creasca si sa prospere; in consecinta, sistemul imunitar este un adversar mai eficient impotriva unora dintre ele decat impotriva altora. Totusi, pentru pacientii care raspund la tratament, imunoterapia se dovedeste deja a fi un instrument capabil atat sa salveze vieti, cat si sa le transforme radical. Sideris, pacienta din New York care a participat la studiul lui Diaz, simte ca face parte dintr-un viitor mai promitator pentru oncologie. "Ne indreptam intr-o directie magnifica", spune ea. "Unul dintre doctori mi-a spus ca, in zece ani, orice tip de chimioterapie sau radioterapie va fi la fel de anacronica ca si varsarea de sange: ceva complet demodat", spune el.