Politic-Social

Pana de curand, multe guverne europene au tratat cu indiferenta ideea ca presedintele american Donald Trump sa vrea Groenlanda. Acum, liderii politici europeni privesc situatia ca pe un risc real. Intentia presedintelui american a devenit mai serioasa. In tot acest context, capitalele europene cauta solutii rapide pentru a preveni o criza majora. "Trebuie sa fim pregatiti pentru o confruntare directa cu Trump. El este intr-o dispozitie agresiva si trebuie sa fim pregatiti.", a declarat un diplomat al UE informat cu privire la discutiile in curs. La Washington, secretarul de stat Marco Rubio a anuntat ca va discuta saptamana viitoare cu oficiali danezi despre posibilitatea ca SUA sa cumpere Groenlanda. Casa Alba sustine, de altfel, ca Donald Trump ar prefera o solutie negociata, dar nu exclude nici varianta unei interventii militare. In Europa, reactiile nu au intarziat. Ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a confirmat discutii cu omologii sai din Germania si Polonia pentru un raspuns comun al Uniunii Europene. "Miza este modul in care Europa, UE, poate fi consolidata pentru a descuraja amenintarile, atacurile la adresa securitatii si intereselor sale. Groenlanda nu este de vanzare si nu poate fi luata... asa ca amenintarile trebuie sa inceteze.", a declarat Jean-Noe Barrot. Jurnalistii POLITICO au vorbit cu oficiali, diplomati, experti si reprezentanti NATO pentru a intelege ce instrumente are Europa la dispozitie. A reiesit o analiza bazata pe opinii privind aceasta tema actuala. Sursele au cerut anonimat pentru a putea vorbi deschis. "Toata lumea este foarte uimita si nu stie ce avem de fapt la dispozitie. Nimeni nu stie cu adevarat ce sa faca, deoarece americanii pot face orice vor. Dar avem nevoie de raspunsuri la aceste intrebari imediat. Nu putem astepta trei, cinci sau sapte ani.", a declarat un fost deputat danez. Tot pe acest subiect, POLITICO a prezentat si analizat si optiunile lui Donald Trump pentru a obtine Groenlanda, in patru pasi simpli. Optiunea 1: Un compromis negociat Donald Trump sustine ca Groenlanda are o importanta majora pentru securitatea SUA. El acuza Danemarca ca nu ofera suficienta protectie in fata activitatilor Rusiei si Chinei in zona arctica. O solutie negociata ar putea reprezenta cea mai rapida iesire din impas. In acest scenariu, Donald Trump ar obtine un rezultat pe care l-ar prezenta drept un succes, iar Danemarca si Groenlanda si-ar proteja imaginea. Un fost oficial de rang inalt din NATO a sugerat ca alianta ar putea juca rol de mediator, la fel cum a procedat in trecut intre Turcia si Grecia. Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a afirmat ca administratia Trump considera Groenlanda insuficient protejata. "Pe masura ce gheata se topeste si rutele din Arctica si din nordul indepartat se deschid... Groenlanda devine un risc foarte serios pentru securitatea continentului Statelor Unite ale Americii.", a declarat acesta. Unii aliati NATO discuta propuneri noi care ar intari securitatea insulei, chiar daca multi experti considera exagerat pericolul unei amenintari directe din partea Rusiei sau Chinei. Printre idei se afla cresterea cheltuielilor militare in Arctica, organizarea mai multor exercitii si trimiterea de trupe pentru protejarea Groenlandei, daca situatia o cere. De asemenea, NATO ar putea crea un program numit "Arctic Sentry", similar initiativelor Eastern Sentry si Baltic Sentry. "Tot ce se poate face" pentru a intari prezenta NATO in apropierea Groenlandei si pentru a raspunde cerintelor lui Trump "ar trebui sa fie maximizat", a spus unul dintre diplomatii NATO. Presedintele Donald Trump invoca si bogatiile naturale ale Groenlandei, cum sunt mineralele sau petrolul si gazele. Totusi, exploatarea lor ramane extrem de costisitoare din cauza conditiilor dure, ceea ce face resursele mai putin atractive fata de alternativele din alte regiuni. Diplomatii danezi spun ca au cerut ani la rand investitii pentru Groenlanda, dar fara succes. Un oficial al Uniunii spune insa ca pozitia unor state europene incepe sa se schimbe. Optiunea 2: O oferta financiara masiva Administratia Trump sustine miscarea pentru independenta Groenlandei. Ideea este ca, dupa desprinderea de Danemarca si semnarea unui acord cu Statele Unite, insula ar primi sume mari de bani din partea Americii. Desi nu a exclus folosirea fortei militare, Donald Trump afirma ca prefera o decizie luata de bunavoie. In acest context, Uniunea Europeana si Danemarca incearca sa le arate groenlandezilor ca pot primi conditii mai bune din partea Europei. Comisia Europeana planuieste dublarea fondurilor alocate Groenlandei din anul 2028, conform unui proiect de buget pe termen lung publicat in septembrie. Conform documentului, cheltuielile Uniunii Europene pentru Groenlanda ar ajunge la aproximativ 530 de milioane de euro pentru sapte ani. La aceste sume se adauga sprijinul financiar oferit deja de Danemarca. In plus, Groenlanda ar putea solicita inca 44 de milioane de euro din fonduri europene destinate teritoriilor indepartate. In prezent, sprijinul european si danez vizeaza domenii precum sanatatea, educatia, protectia sociala si tranzitia verde. Noile planuri includ si dezvoltarea capacitatii locale pentru exploatarea resurselor minerale. "Avem foarte multi oameni care traiesc sub pragul saraciei, infrastructura din Groenlanda este inapoiata, iar resursele noastre sunt exploatate in principal fara a aduce profit Groenlandei, ci mai ales companiilor daneze", a declarat Kuno Fencker, deputat si sustinator al independentei Groenlandei. O oferta solida din partea Danemarcei si a Uniunii Europene ar putea reduce atractivitatea promisiunilor americane si ar mentine Groenlanda aproape de Europa. Optiunea 3: Presiune economica dura Dupa primul mandat al lui Donald Trump, statele europene au incercat sa construiasca solutii de securitate care sa nu depinda total de Statele Unite, mai ales in nordul Europei si in zona arctica. "S-au depus multe eforturi pentru a gasi solutii care sa asigure securitatea europeana, nordica si arctica, fara implicarea activa a SUA", a declarat Thomas Crosbie, expert militar american la Colegiul Regal Danez de Aparare, institutie care pregateste fortele armate daneze. Totusi, o confruntare directa cu Statele Unite ale Americii ridica probleme serioase. "Este dificil, dar este posibil. Nu stiu insa daca cineva s-a gandit serios sa asigure securitatea europeana impotriva Americii. Este o idee nebuneasca", a spus Crosbie. Uniunea Europeana detine totusi un instrument care joaca un rol esential. Este vorba despre mecanismul anti-coerciune, cunoscut drept "bazooka comerciala", creat dupa primul mandat al lui Trump. Acest instrument permite Uniunii Europene sa reactioneze atunci cand este supusa unor masuri comerciale nedrepte. Bruxelles-ul a amenintat cu folosirea lui dupa ce Trump a impus taxe vamale asupra produselor europene, dar a renuntat la idee in iulie, in urma unui acord temporar. In prezent, Statele Unite mentin unele tarife, iar Uniunea Europeana ar putea readuce acest mecanism in discutie. "Avem exporturi catre Statele Unite de putin peste 600 de miliarde de euro, iar pentru aproximativ o treime din aceste marfuri avem o cota de piata de peste 50% si este absolut clar ca aceasta este si puterea pe care o avem in mainile noastre", a declarat Bernd Lange, presedintele comisiei pentru comert a Parlamentului European. Pentru ca aceasta amenintare sa functioneze, presedintele Donald Trump ar trebui sa creada ca Uniunea Europeana este hotarata. Optiunea 4: Prezenta militara pe teren In cazul in care Statele Unite ale Americii aleg o interventie militara directa in Groenlanda, optiunile europenilor sunt limitate. "Ei nu vor ataca preventiv americanii inainte ca acestia sa revendice Groenlanda, deoarece acest lucru ar fi considerat un act de razboi. Dar in ceea ce priveste raspunsul la prima miscare, depinde foarte mult. Daca americanii au un grup foarte mic de oameni, s-ar putea incerca arestarea acestora, deoarece ar fi vorba de un act criminal.", a declarat Crosbie, educatorul militar danez. Lucrurile se schimba radical daca Statele Unite trimit fortele armate in teren. Din punct de vedere legal, Danemarca ar putea fi obligata sa reactioneze militar. Un ordin permanent din 1952 prevede ca armata trebuie "sa intre imediat in lupta, fara a astepta sau a solicita ordine" in "cazul unui atac asupra teritoriului danez". Un diplomat al UE sustine ca statele europene ar putea lua in calcul trimiterea de trupe in Groenlanda, daca Danemarca solicita ajutor. O astfel de decizie ar creste costul politic si militar al unei actiuni americane. Berlinul si Parisul apar printre capitalele care ar putea contribui cu forte. Chiar daca aceste trupe nu ar putea opri o invazie americana, ele ar avea un rol de descurajare. "Ar putea aparea un efect de declansare, in care anumite grupuri de oameni ar sta fizic in cale, ca in situatia din Piata Tiananmen, ceea ce ar putea forta armata [americana] sa recurga la violenta" sau sa se retraga, a spus Crosbie. Aceasta strategie implica, totusi, riscuri majore pentru Groenlanda si locuitorii sai. "Este un teritoriu complet neexplorat, dar este foarte posibil ca vieti omenesti sa fie pierdute in incercarea de a respinge pretentiile americane asupra Groenlandei.", a mai spus Crosbie.