Externe

Thomas Lowin, de la Comandamentul Terestru al NATO din Izmir, este primul reprezentant de rang inalt al NATO care a detaliat noile planuri ale aliantei privind apararea flancului estic. "Prima prioritate este protejarea tarilor care au granita comuna cu Rusia si Belarus pe asa-numitul flanc estic. Cu alte cuvinte, descurajarea Rusiei de la un atac si capacitatea de a se apara in caz de urgenta. In acest sens, EFDL (Linia de descurajare a flancului estic - n.r.) este un concept de optimizare a planurilor de aparare existente ale NATO. In principiu, insa, conceptul poate fi aplicat nu numai pe asa-numitul flanc estic, ci la nivel mondial", a spus Lowin pentru Welt. Intrebat care este principiul de baza al acestui concept, generalul de brigada al armatei germane a explicat ca este vorba despre construirea unui "sistem de aparare complex, cu mai multe niveluri, de-a lungul frontierei cu Rusia si Belarus si nu numai de a utiliza trupe conventionale pentru aparare, ci de a crea o zona robotizata sau automatizata in zona de frontiera apropiata de inamic, prin obstacole si utilizarea tehnologiei, pe care inamicul trebuie sa o depaseasca mai intai". Cei cinci piloni ai liniei de descurajare a flancului estic EFDL consta in cinci piloni, iar implementarea acestora este planificata in etape, pe baza tehnologiei care este deja utilizata sau se afla intr-un stadiu avansat de dezvoltare. Potrivit lui Lowin, primul pilon prevede construirea unui sistem complex de senzori. Concret, este vorba despre "o retea de senzori care sunt amplasati la sol, in spatiu, in domeniul cibernetic sau in aer", care aduna date despre miscarile sau armele utilizate de inamic, le conecteaza intre ele si pun rezultatele recunoasterii la dispozitia cat mai multor tari NATO in timp real. Senzorii pot fi "stationari sau mobili, radar, acustici, optici, electronici, cuplati cu date de recunoastere provenite de la sisteme cu echipaj uman, cum ar fi avioanele de recunoastere si avertizare timpurie AWACS, dar si date provenite de la sateliti, drone sau roboti echipati cu unul dintre senzorii mentionati mai sus", a explicat Lowin. Acesti senzori trimit datele colectate catre un centru de control, unde sunt analizate, evaluate si introduse in raportul de situatie cu ajutorul inteligentei artificiale, a mai spus Lowin pentru Welt. Cel de-al doilea pilon, respectiv construirea unei zone de aparare automatizate de-a lungul flancului estic, formeaza o zona de efecte clar structurata, "pentru a lupta imediat si a exercita presiune asupra trupelor inamice". Scopul acestei zone, considerata "fierbinte", este de a opri inaintarea inamicului. "Ii canalizam miscarile, ii luam ritmul, il fortam sa adopte pozitii dezavantajoase si il epuizam pas cu pas. Fiecare masura serveste la reducerea constanta a eficacitatii sale in lupta - asigurand in acelasi timp securitatea propriilor noastre trupe si mentinand capacitatea lor operationala deplina", a explicat generalul german. Lowin a explicat si ce se intampla mai exact in aceasta zona. Senzorii detecteaza inamicul, il raporteaza imediat si pun in miscare dispozitivele conectate in conformitate cu specificatiile. "Aceste sisteme interconectate sunt proiectate pentru a confrunta rapid inamicul, a-i anihila capacitatea de actiune si a-l priva in mod fiabil de puterea de lupta si de initiativa", a mai spus acesta. Al treilea pilon il constituie pre-stationarea materialului. "Vom vedea stocuri semnificativ mai mari decat inainte in statele NATO de la granita cu Rusia, inclusiv depozite de arme si munitii pentru reinarmarea sistemelor de aparare din zona automatizata, dar si pentru echiparea fortelor NATO", a spus Lowin. Cel de-al patrulea pilon este reprezentat de stationarea trupelor de-a lungul flancului estic, lucru care deja se intampla. Totusi, Lowin subliniaza ca aceasta stationare trebuie mentinuta la aceeasi intensitate si ca nu pot fi reduse trupe NATO pe flancul estic, intrucat fortele ruse sunt disponibile in numar mare in zona granitei. "Fortele armate ruse sunt disponibile in numar atat de mare in zona de frontiera, incat nu ne putem permite sa reducem propriile forte. Trebuie sa continuam sa respectam cerintele stabilite in asa-numitele planuri regionale ale NATO", a precizat Lowin pentru Welt. Ultimul pilon vizeaza construirea unei retele care se bazeaza pe cloud. Sistemele asistate de inteligenta artificiala sintetizeaza situatia de recunoastere in timp real si o transmit direct fortelor desfasurate.