Externe

Utilizarea ChatGPT in redactarea lucrarilor academice poate afecta negativ anumite functii cognitive, sugereaza o ipoteza sensibila a unui studiu preliminar realizat de Massachusetts Institute of Technology (MIT) Media Lab. Studiul, nerevizuit inca de experti, a fost condus de cercetatoarea franceza Nataliya Kosmyna si a inclus 54 de voluntari cu varste intre 18 si 39 de ani, de diverse nationalitati. Participantii, studenti si postdoctoranzi de la MIT, Harvard si Wellesley, au fost echipati cu ochelari speciali si casti cu 32 de canale, care au monitorizat activitatea cerebrala si fluxurile de informatii dintre diferite zone ale creierului. Aceste masuratori s-au bazat pe metoda dDTF (Dynamic Direct Transfer Function), considerata mai precisa decat chiar o electroencefalograma clasica, potrivit le Monde. Pe parcursul experimentului, participantii au redactat in trei randuri eseuri, fie cu ajutorul ChatGPT, fie fara. Ulterior, au fost rugati sa-si aminteasca ce au scris. Dupa patru luni, 18 dintre voluntari au revenit pentru a relua sarcinile, dar schimband modul de lucru: cei care folosisera anterior ChatGPT au lucrat fara el, si invers. Concluzii preliminare: scadere cognitiva si texte uniforme Rezultatele au indicat ca acei participanti care s-au bazat exclusiv pe ChatGPT pentru redactare au prezentat, dupa patru luni, o scadere a performantelor neuronale, lingvistice si comportamentale. De asemenea, in timpul utilizarii AI, activitatea cerebrala din zone asociate atentiei, planificarii si memoriei a fost redusa. In mod foarte curios, la doar cateva minute dupa finalizarea redactarii, unii participanti aveau dificultati in a-si aminti continutul lucrarii. In ceea ce priveste evaluarea, eseurile generate cu ajutorul ChatGPT au fost notate bine, dar au fost descrise ca fiind mai "plate" si "stereotipe" fata de cele scrise manual. Desi concluziile ridica multe semne de intrebare, cercetatorii au subliniat ca esantionul este prea mic pentru a permite generalizari, iar studiul nu este inca reprezentativ statistic. Interpretari alarmiste si voci critice Publicata online pe platforma Arxiv, cercetarea a generat rapid un val de reactii. Platforma Evolving AI, cu peste 3 milioane de urmaritori, a publicat un mesaj alarmist, in care spunea ca "MIT tocmai a finalizat primul studiu cu imagistica cerebrala asupra utilizatorilor ChatGPT, iar rezultatele sunt infricosatoare", insotind mesajul de o imagine cu un creier intunecat si altul luminat de circuite colorate, ilustratii care nu apar in lucrarea originala, adaugate pentru a spori vizualizarile. Dar au existat si voci critice fata de interpretarile pripite. Antreprenorul francez Etienne de Saint-Martin, fondator al Bot Resources, specializata in integrarea inteligentei artificiale generative in mediul profesional, a precizat ca studiul contine "numeroase distorsiuni metodologice" si ca "nu este stiinta, ci o opinie personala". Epidemiologul Jan van den Brand a remarcat, la randul sau, ca cercetarea a fost "prost inteleasa, prost interpretata si deformata", avertizand ca cel mai grav scenariu pentru un om de stiinta este ca lucrarea sa sa fie rastalmacita. Cercetatorul le-a cerut cititorilor "sa citeasca articolul integral, sau macar sectiunea despre limite, acolo unde se afla adevarata esenta a studiului." Autoarea studiului, Nataliya Kosmyna, a remarcat la randul ei ca 90% din reflectarea in presa a studiului a provenit din rezumate generate automat, adesea deformate de tendinta de a interpreta orice continut in favoarea unei idei deja formate. Pentru a incuraja discutia autentica, echipa MIT Media Lab a lansat o platforma de dialog, iar cercetatoarea franceza spune ca a primit deja propuneri de colaborare din intreaga lume: Australia, Marea Britanie, Letonia, Lituania, Brazilia. "Este vorba despre creierul nostru si despre noile instrumente pe care trebuie sa invatam sa le stapanim", a declarat specialista, convinsa ca e incurajator ca "tot mai multi oameni se simt implicati." "Nu eu sunt problema, ci tentatia omului de a ma folosi ca scurtatura", spune ChatGPT In replica la rezultatele studiului, oferite ca informatii, invinuitul ChatGPT a precizat ca "este un instrument, nu un inlocuitor al gandirii": "Nu inlocuiesc gandirea, doar o pot sprijini sau, din pacate, o pot inlocui daca utilizatorul alege asta. Ca orice alta unealta, pot deveni daunator numai daca sunt folosit fara discernamant. Nu reduc capacitatea de concentrare, dar nici nu pot invata in locul omului. Daca mintea umana nu exerseaza, va slabi. Dar nu din cauza mea, ci pentru ca omul a ales sa nu mai faca efortul de a gandi". Deci, "nu eu sunt problema, ci tentatia de a ma folosi ca scurtatura". In mijlocul dezbaterilor provocate de studiu, a lipsit un element esential: modul in care oamenii aleg sa utilizeze inteligenta artificiala, fie ca e vorba de ChatGPT sau alte modele mai avansate: ca model lingvistic, menit sa sprijine creativitatea, nu s-o inhibe, sau folosit in mod pasiv, ca o carja permanenta in locul unei unelte ocazionale.