Politic-Social

Desi au existat o multime de sondaje ce o plasau pe candidata SENS, Ana Ciceala, la peste 7% si precizau ca este pe un tren ascendent, rezultatul final este la nivel cu cel obtinut de SENS in Bucuresti la primele alegeri la care a participat. Contrastul devine si mai puternic daca privim diferenta de vizibilitate. In decembrie 2024, SENS abia se facea remarcat la nivel mediatic, fiind tratat ca un actor emergent. In campania pentru Capitala, lucrurile s-au schimbat vizibil: Ana Ciceala a beneficiat de aparitii media consistente, de atentie online si de sprijinul mai multor influenceri, dar si de semnale publice de sustinere din partea unor figuri precum Cristian Tudor Popescu sau Mihai Bendeac. In mod normal, un astfel de nivel de expunere ar fi trebuit sa asigure o crestere electorala clara. Rezultatul obtinut sugereaza insa ca notorietatea nu s-a transformat in voturi suplimentare pentru ea si partidul SENS. De ce nu a confirmat SENS. De la temele alese la votul util Nu se poate spune ca prestatia candidatei sau setul de idei al partidului ar fi reprezentat principala problema. Desi exista si aici un aspect notabil. Campania Anei Cicala si a SENS a mizat pe teme sociale si urbane, cu accent pe locuire - o zona devenita tot mai prezenta in discursul stangii progresiste din marile metropole occidentale. Totusi, aceasta tema nu pare sa fi avut greutatea asteptata in Bucuresti, unde datele recente arata ca locuirea se afla mult mai jos intre preocuparile imediate ale alegatorilor, dominati mai degraba de teme precum coruptia, traficul, costul vietii, poluarea sau infrastructura. Sorin Ionita avertiza chiar inainte de alegeri asupra riscului unei campanii construite pe un subiect care nu corespunde cu agenda reala a electoratului: "Fascinati de Mamdani, copiem meme din razboiul cultural american si le transpunem la noi fara sa ne uitam pe date. Ultimul sondaj ARP arata ca tema "locuinte, chirii" e foarte jos in preocuparile publicului bucurestean. Socant, e foarte jos chiar in optiunile votantilor Anei Ciceala, desi diversi comentatori mai curand speculativi decat empirici o indeamna sa-si faca din asta drapel. Si fiindca datele nu se potrivesc deloc cu retorica, sunt suprimate ca de obicei datele: portiunea asta din sondaj a trecut complet necomentata" Pe langa aceasta nepotrivire intre temele de campanie si agenda dominanta a electoratului, rezultatul SENS este afectat si de arhitectura institutionala a alegerilor. Alegerile intr-un sigur tur dau sanse foarte mici partidelor si candidatilor noi Cauza principala pare insa structurala: votul intr-un singur tur. Alegatorul bucurestean, confruntat cu perspectiva unei competitii stranse si a pericolului ca Bucurestiul sa cada in mainile unui candidat considerat de ei inacceptabil, a optat masiv pentru votul util. Este un mecanism previzibil: simpatizanti care poate agreeaza ideile SENS decid in ultima clipa sa isi transfere votul catre un candidat perceput ca avand sanse reale de castig impotriva adversarului principal. Acest lucru pare sa fie confirmat si de datele ARA din ziua votarii ce au aratat ca aproape unul din doi bucuresteni a votat "raul cel mai mic", iar peste o tremie din votanti a decis in ziua votului pe cine sa puna stampila. Problema votului util a fost remarcata si de Ana Ciceala in discursul de la inchiderea urnelor> "asa-zisul vot util ne-a afectat" Ce urmeaza pentru SENS In acelasi timp, rezultatul obtinut acum nu reprezinta un capat de drum nici pentru SENS, nici pentru Ana Ciceala. Politica recenta a Bucurestiului si a Romaniei in asambu ofera deja un precedent relevant: Nicusor Dan a candidat de mai multe ori, atat la Primaria Capitalei, cat si cu formatiunea sa politica, inainte de a ajunge in pozitia de primar general. "Pentru noi, una dintre mizele acestor alegeri a fost sa punem pe masa subiecte pe care Bucurestiul, dar si alte orase din Romania le evita de foarte multi ani: costul vietii, care zdrobeste familii intregi; criza locuirii, pe care o simte fiecare tanar si fiecare parinte; consolidarile cladirilor cu risc seismic - o bomba care pica peste capetele noastre, aici, in Bucuresti; un Bucuresti verde pe care vrem sa il construim; un Bucuresti al sperantei, al increderii si un vot pozitiv, nu un vot pentru raul cel mai mic", a afirmat Cicieala dupa publicarea exit-poll-urilor. Pentru SENS, urmatorii doi ani pana la ciclul electoral din 2028 pot deveni decisivi. Formatiunea are timp sa isi reevalueze mesajele, sa isi calibreze mai fin temele de campanie in raport cu preocuparile reale ale bucurestenilor si ale romanilor. Partidul se afla in fata unei dileme clasice, aproape cliseice, a politicii romanesti: cum sa evite capcana "formelor fara fond", in care preiei teme, revendicari si limbaje validante la nivel international, dar insuficient ancorate in realitatile locale. Totodata, partidul are sansa de a se construi organizational, de a consolida filiale, de a iesi din zona exclusiv online si orase mari si de a testa, pas cu pas, posibile formule de cooperare cu alte forte politice cu care imparte o parte din electorat. Exista si motive de optimism. Datele de segmentare electorala indica faptul ca SENS a performat relativ bine in randul tinerilor. Chiar daca aceste rezultate nu au fost suficiente pentru un salt la nivelul intregului Bucuresti, ele arata ca exista un nucleu generational pe care partidul il poate cultiva si extinde. Daca acest capital de incredere este dublat de o adaptare inteligenta a mesajului si de o prezenta constanta in urmatorii ani, SENS si Ana Ciceala pot construi o stanga reala in Romania pentru ciclul electoral din 2028. Zona de stanga autentica fiind lasata aproape goala de migrarea PSD-ului spre centrul si cultural chiar dreapta esicherului politic.