Business international

Exista putine motive de a sarbatori cea de-a 40-a aniversare a spatiului Schengen in conditiile in care zona de libera circulatie este desfiintata cu fiecare punct de control instituit, scrie Euractiv.

Creat in 1985 si laudat la acea vreme drept una dintre realizarile definitorii ale blocului, spatiul Schengen permite circulatia libera a oamenilor, bunurilor si serviciilor la nivelul a 27 de tari: 23 de state UE plus Norvegia, Elvetia, Islanda si Liechtenstein.

Zilnic, in jur de 3,5 milioane de persoane trec granitele interne si aproximativ 32 milioane de companii fac economii, scapand de costuri birocratice.

Insa aceasta libertate este testata in mod repetat din 2015, cand o crestere dramatica a numarului de refugiati si migranti, in cea mai mare parte din Orientul Mijlociu, a dus la reintroducerea controalelor la frontierele interne.

La acea vreme, tarile UE au prezentat aceasta masura drept un raspuns "temporar" in fata crizei, care expusese limitele sistemelor de azil si frontiera ale blocului.

In conformitate cu reglementarile Schengen, statele membre au dreptul de a reintroduce temporar controale la granite, desi doar in cazul unei amenintari serioase la adresa ordinii publice sau securitatii interne.

Cat de mult raman in vigoare controalele respective depine de motivele juridice specifice invocate de o tara, insa ideea este clara: temporar inseamna temporar.

Si totusi, din iulie, 11 tari membre ale spatiului Schengen au reintrodus controale la granitele interne. Chiar la inceputul acestei saptamani, Polonia a reintrodus controale la granita pentru autovehiculele din Germania ca reactie la o masura similara anuntata de tara respectiva.

Mai multe organisme, printre care Curtea de Justitie, Parlamentul si Curtea de Conturi Europeana au pus sub semnul intrebarii "necesitatea proportionalitatea si dovezile din spatele reintroducerii acestor controale la frontiera", a declarat Davide Colombi, cercetator la institutul de cercetare CEPS, pentru Euractiv.

Tarile UE "au esuat in mod consistent in a oferi dovezi despre cum introducerea controalelor la granite reprezinta o solutie pentru problema identificata", a adaugat Colombi.

Acesta a explicat ca introducerea controalelor la granitele interne era o masura menita a fi utilizata doar in cazuri limitate, exceptionale.

"Insa statele membre au mers dincolo de ceea ce li se permite sub legislatia UE".

Potrivit lui Colombi, una dintre principalele probleme este ca Comisia nu ia nicio masura semnificativa desi statele membre au depasit limitele de timp stabilite de Codul Frontierelor Schengen.

Avand in vedere ca Schengen este un motor cheie al economiei UE, anularea acestuia ar avea consecinte directe asupra comertului, navetei, turismului si costurilor legate de controalele la granita, ca infrastructura si personalul.

Costurile operationale anuale sunt estimate la intre 2 si 4 miliarde de euro pe an, sau aproximativ 0,02%-0,03% din PIB-ul total al spatiului Schengen.

In plus, anularea zonei de circulatie libera ar slabi fundatiile zonei euro, in conditiile in care o uniune monetara functioneaza cel mai bine cand bunurile si oamenii pot circula liber.

Controalele permanente la granita risca sa incetineasca circulatia oamenilor si bunurilor la nivelul continentului, facand turismul mai scump si ingreunand naveta pentru cei 1,7 milioane de muncitori care trec granitele in Schengen.

Doar acest lucru ar costa intre 3 si 4 miliarde de euro pe an, tarile mai mici ca Slovacia si Luxemburg fiind afectate cel mai tare.

Adaugand aproximativ 200 milioane de calatori anuale transfrontaliere si milioane de camioane cu marfuri, impactul economic total s-ar putea dubla foarte usor, cu posibilitatea perturbarii lanturilor de aprovizionare la nivel de UE.