Business Hi-Tech

Cinci poduri noi peste Dunare, trei drumuri expres noi, linii de cale ferata, gari si aeroporturi de zeci de miliarde de forinti, asa arata in mare strategia de dezvoltare a transportului pentru urmatorii zece ani anuntata in vara de guvernul din Ungaria. Investitiile de amploare in infrastructura cand se apropie recesiunea sau este criza economica pot fi un remediu pentru a tine activitatea economica si afacerile pe linia de plutire. Problema cu Ungaria este ca are un deficit bugetar in crestere si are accesul la fondurile europene limitat.

Centrala nucleara Paks II este construita cu fonduri din Rusia, iar guvernul maghiar a imprumutat anul trecut, fara galagie, un miliard de euro de la China. In primavara acestui an prin presa maghiara circula zvonul ca executivul incearca sa obtina un imprumut si mai mare, de 10 miliarde euro, de la China, SUA, Japonia sau Qatar. In 2026 vor fi alegeri parlamentare, iar ministrii premierului Viktor Orban au anuntat cateva proiecte cu care orice partid s-ar putea mandri.

Astfel, anul viitor ar trebui sa inceapa lucrarile la cea mai scumpa si complexa autostrada a Ungariei, M100, care va avea o lungime de 32 km si va face legatura intre Budapesta si Slovacia, conectand capitala la rute de transport internationale. Traseul strabate 10 tunele si 52 de poduri si viaducte, unele peste vai. Proiectul va costa in total 1,2 miliarde euro.

De asemenea, a fost lansat proiectul de un miliard de euro de constructie a unei linii ferate care sa lege Budapesta de aeroportul international Liszt Ferenc. In felul acesta, aeroportul va avea acces direct la infrastructura feroviara nationala. In plus, Budapesta va avea un nou aeroport de marfa pentru a profita de fluxul in crestere de marfuri venite mai ales din Asia si in special din China.

Pentru acest proiect, guvernul se asteapta la participarea investitorilor din est - China, Orientul Mijlociu, Kazahstan sau Azerbaidjan, "care nu doar vor construi, ci si vor opera facilitatea". Ca bani, s-a sugerat ca pot fi folosite inclusiv dividendele incasate de la Aeroportul Budapesta, proaspat nationalizat si cu afaceri infloritoare in parte multumita produselor comandate de europeni in China.

In Polonia, lucrurile sunt mai clare. Doar pentru anul viitor sunt programate cheltuieli pentru transport de 100 de miliarde de zloti (23,5 miliarde euro). Si deficitul bugetar al Poloniei este in crestere. Insa, spre deosebire de Ungaria, aceasta tara are acces deplin la fonduri europene si stie sa le gestioneze.

In plus, are experienta in a folosi investitiile in infrastructura pentru stimularea cresterii economice. A facut asa in marea criza care a inceput in 2008. Cu aceasta reteta, Polonia a devenit atunci singura economie din UE care a reusit sa evite recesiunea. Din investitiile nou anuntate pentru transporturi, cea mai mare suma va fi cheltuita pentru constructia de drumuri expres si modernizarea liniilor de cale ferata. Important, va incepe constructia rutei S10, care va conecta rutier Szczecin (vest, spre Germania) cu Varsovia pe o distanta de 460 km.

De asemenea, va fi construita intreaga linie de cale ferata de la Cracovia la Limanowa, Nowy Sacz si Chabowka. Suma totala a cheltuielilor pentru infrastructura de transport efectuate in 2026 va fi cu 42 de miliarde de zloti (9,9 miliarde euro) mai mare decat in 2023, potrivit ministrului infrastructurii, Dariusz Klimczak. Din cele 100 de miliarde de zloti planificate, aproximativ o treime vor proveni de la bugetul de stat. Restul de bani vor veni din surse cum ar fi Fondul Rutier National si Planul National de Reconstructie (KPO).

Potrivit Directiei Generale pentru Drumuri Nationale si Autostrazi, ca si in acest an, aproximativ 20 de miliarde de zloti (4,7 miliarde euro) vor fi cheltuiti pentru constructia de drumuri expres, drumuri rapide si sosele de centura. Proiecte importante sunt in curs de pregatire in partea de nord-vest a tarii.

Odata obtinuta autorizatia de construire, va incepe constructia mai multor sectiuni ale drumului expres S10, cu o lungime totala de 100 km, intre Szczecin si Walcz. In aproximativ trei ani va fi creata o ruta alternativa la drumurile existente A2 si S3 pentru a calatori intre Varsovia la Szczecin.

Anul viitor, ca parte a unui contract de "proiectare si constructie", va incepe si constructia soselei de centura vestica pentru Szczecin, care va include cel mai lung tunel din Polonia, de 5 kilometri, pe sub raul Oder. Acest proiect urmeaza sa fie finalizat in 2032.

PKP, Caile Ferate Poloneze, planifica cheltuieli de investitii la un nivel similar cu cel al constructorilor de drumuri pentru anul viitor, potrivit cotidianului Dziennik Gazeta Prawna. Compania presupune ca in 2026 va incepe constructia ultimelor sectiuni din proiectul de 14 miliarde zloti (3,3 miliarde euro) care prevede realizarea unei scurtaturi feroviare de la Cracovia la Nowy Sacz si Zakopane.

Dupa finalizarea lucrarilor in 2030, calatoria din capitala voievodatului Malopolska pana in regiunea Nowy Sacz va dura o ora in loc de 2 ore si 40 de minute. In 2026, va fi reconstruita si intreaga linie 201 de la Bydgoszcz la Tri-City.

Aceasta este o ruta, veche, cu insemnatate istorica pentru industria miniera. Pe langa conversia la doua linii si cresterea vitezei, este planificata si electrificarea. Ruta este destinata nu doar imbunatatirii traficului de pasageri, ci si facilitarii livrarii marfurilor catre portul din Gdynia. PKP PLK vrea, de asemenea, sa inceapa reconstructia nodului feroviar din Tri-City. Printre investitiile majore in transporturi din 2026 se numara si 11 miliarde zloti (2,6 miliarde euro) pentru dezvoltarea Portului Central de Transport (CPK - un aeroport nou imens si infrastructura aferenta).