Eveniment

￢ Zeci de kilometri de autostrada au fost scosi oficial din PNRR, iar statul roman e pus acum sa caute alte surse de finantare pentru proiecte in derulare ￢ Noul ministru al proiectelor si investitiilor europene, Dragos Pislaru, invoca probleme "tehnice", dar nu explica cine raspunde pentru greselile care au dus la pierderea finantarii europene - 6 mld. euro (componenta de imprumuturi cu dobanda de 2%), deocamdata.

￢ Ministrul promite negocieri pentru a salva ce se mai poate, dar adevarul despre cum s-a ajuns aici ramane neclar.

Romania rateaza din nou o oportunitate de a construi infrastructura rutiera cu bani europeni si este pusa in situatia de a cauta surse de finantare europeana pentru a-si construi autostrazile. Zeci de kilometri din autostrazile A7 si A8 au fost scosi oficial din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR). Decizia, anuntata sec de noul ministru al investitiilor si proiectelor europene, Dragos Pislaru, nu a venit insotita de o explicatie clara si completa. Desi ministrul invoca "probleme la achizitii" si lipsa publicarii in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, ramane in aer o intrebare esentiala: cum s-a ajuns aici si cine raspunde pentru aceasta pierdere de finantare europeana?

O formulare vaga acopera o problema administrativa grava: statul roman a demarat lucrari de miliarde de euro fara a respecta toate cerintele de transparenta impuse de Comisia Europeana. Daca nerespectarea regulamentelor UE de achizitii a fost cunoscuta din timp, de ce s-au continuat licitatiile si lucrarile pe aceste tronsoane? Daca nu a fost cunoscuta, atunci cine raspunde pentru incompetenta celor care au gestionat proiectele? Este vorba despre toti cei 103 kilometri din Autostrada Moldovei deschisi circulatiei, dar si despre 53 de kilometri din Autostrada Unirii, care leaga Moldova de Transilvania. Fara bani din PNRR au ramas si 39 de kilometri din Autostrada Transilvania, intre Nadaselu si Poarta Salajului. Cu alte cuvinte, proiecte pentru care Romania a cheltuit deja miliarde - iar acum trebuie sa caute surse alternative de finantare europeana.

"Suntem in negocieri avansate si sper sa reusim acest lucru, ca pe partea de Autostrada A7, care a ramas in PNRR si este un lucru unde trebuie sa prioritizam platile in perioada urmatoare ca sa o putem avea finalizata cat mai repede, avem o negociere destul de avansata ca sa o putem transfera pe componenta de grant. (...) Avem plati gata sa fie facute pentru A7, pentru ca aceasta autostrada sa fie terminata cat mai repede," a spus Dragos Pislaru in cadrul unei conferinte de presa organizata miercuri.

Problema cu segmentele din autostrazile A7 si A8 a fost o lipsa de sincronizare intre sistemul de achizitii publice de la noi si jurnalul oficial al Uniunii Europene, a explicat Pislaru, dar fara a da alte detalii.

In privinta proiectelor care au fost excluse partial sau total din PNRR, Ministerul Transporturilor a fost cel care a venit cu lamuriri si a zis ca nu va fi returnata nicio suma deja cheltuita. Astfel, Romania nu va rambursa cei 2,3 miliarde de euro investiti pana in prezent in proiectele deja finalizate sau aflate in stadiu avansat de executie".

Printre proiectele care au fost scose din PNRR, enumerate de Ministerul Transporturilor:

Autostrada Buzau - Focsani (A7) - finalizata si deschisa circulatiei; lotul 1 al Autostrazii Ploiesti - Buzau (A7) - finalizat si dat in circulatie; sectiunile Leghin - Motca si Targu Mures - Miercurea Nirajului (A8) - contracte semnate, dar cu lucrari incipiente; sectiunile Nadaselu - Poarta Salajului (Autostrada Transilvania) - lucrari in curs, termene actualizate de finalizare pentru anul 2026; loturile 1, 3 si 4 din tronsonul CF Arad - Timisoara - Caransebes.

Dragos Pislaru incearca sa salveze ce se mai poate, afirmand ca exista negocieri "avansate" pentru ca sase segmente din A7 sa fie trecute pe componenta de grant.

El vorbeste despre sume intre 1,5 si 2,5 miliarde de euro care ar putea fi atrase, daca aceste tronsoane sunt acceptate de Comisia Europeana.

"La asta lucram in acest moment. Deci, practic sunt sase segmente de A7 care nu sunt afectate nici de achizitii, nici de nimic. Si mandatul meu de astazi este cat mai mult din autostrada A7 sa intre pe grant. Discutam de o suma de intre 1,5 si 2,5 miliarde euro, in functie de cate segmente reusim sa introducem in acest moment. Trei segmente sunt mai avansate, am avut un avans major in negocieri pentru a explica atat necesitatea pentru spatiul fiscal, cat si faptul ca nu avem un risc de implementare si acum incercam sa vedem daca putem obtine si celelalte trei segmente ca sa avem practic tot A7 pe grant", a detaliat ministrul.

Pislaru acuza erori strategice ale guvernantilor de pana acum si spune ca public ca planul "de la inceput" a fost gresit, dar abia acum, cand suntem in pragul pierderii banilor, se cauta o strategie unitara.

"Acest deziderat este foarte important, pentru ca, spre deosebire de multe alte finantari, unde am sute - mii de proiecte de urmarit, aici ai o autostrada si vezi progresul. E cel mai usor pentru mine sa pot sa urmaresc progresul pe realizarea unei autostrazi. Asa trebuia sa fie abordarea de la inceput, nu sa bag fractionat cinci autostrazi, ci sa pun o autostrada cap-coada si sa zic asta e autostrada PNRR-ului, o pun pe grant si ma asigur ca in patru ani o fac. Acum am ajuns in ceasul al 12-lea, macar pe asta pe care putem sa facem sa stim ca PNRR-ul ma lasa asa si loturile astea, sase bucati, se fac in timp", a mai spus el in cadrul conferintei.

Cum sta Romania la absorbtia fondurilor europene?

Cand vine vorba despre absorbtia fondurilor europene, Pislaru sustine ca Romania este peste media Uniunii Europene.

"Conform datelor furnizate de Comisia Europeana, Romania este in acest moment peste media Uniunii Europene la absorbtia fondurilor europene. Media este de 11,4% si noi suntem astazi la 16,3%. Valoarea de 16,3% este a doua cea mai mare suma in termeni absoluti pe care Romania o are, 5,64 miliarde de euro, avem peste 5.800 de proiecte in implementare in acest moment. Prin urmare, ce as vrea sa va dau ca perspectiva este faptul ca fata de anul trecut, cand eram la procent sub 5%, exista o accelerare", a detaliat el.

De asemenea, ministrul spune ca Romania este foarte aproape de finalizarea renegocierii PNRR.

"Speranta noastra este ca astazi, cand am apel cu Celine Gauer, si maine. cand mai sunt de rezolvat ultimele lucruri tehnice, sa inchidem un acord pe sumele din componenta de grant si investitii. Asta ne-ar permite ca in august sa pregatim documentele necesare pentru evaluarea Comisiei ce va avea loc in septembrie. De la peste 580 de jaloane, vom putea ajunge la o injumatatire si la o simplificare a descrierii acestora. Asta ar insemna ca in septembrie Comisia sa isi termine evaluarea, ca pe 20 octombrie la ECOFIN sa avem planul aprobat si noul cadru pentru a formaliza aceste elemente", a completat Dragos Pislaru.

Ce a mai declarat Dragos Pislaru, ministrul proiectelor si investitiilor europene, in cadrul conferintei de presa:

￢ Lucram la cererea de plata 4 din PNRR, pe care vrem sa o depunem imediat, in 2-3 zile dupa confirmarea in Consiliu. Planul este ca in luna decembrie sa putem incasa banii pe cererea de plata 4.

￢ Incercarea acestui Guvern a fost de a convinge Comisia Europeana sa pastram o serie intreaga de proiecte care fusesera considerate irecuperabila de catre Comisia Europeana, sa acceleram si sa gasim solutiile pentru ca ele sa nu fie pierdute din PNRR. Vestile bune sunt ca, pentru valul de renovari, Ministerul Dezvoltarii este acum in negocieri si pare ca va castiga 180 mil. euro. Ministerul Mediului se uita la o alocare suplimentara fata de pozitia initiala a Comisiei de 200 mil. euro pe proiecte de apa-canal si pe lucrari legate de deseuri, in partea de gunoi, Ministerul Energiei are confirmata investitia pe partea de hidrogen.

￢ Una din vestile cele mai bune este faptul ca am reusit ca, pe langa cele 5 spitale pe care le aveam initial pre-agreate cu Comisia Europeana, sa avem alocare suplimentara pentru inca 260 mil. euro pentru trei spitale, Zerlendi, Constanta si Spitalul Inimii de la Targu Mures.

￢ In ciuda limitarilor si constrangerilor bugetare, suntem in dialog cu Ministerul Educatiei pentru a continua masurile legate de vouchere pentru elevi. Discutam aici de un sprijin financiar de 500 lei pe copil pe an scolar, care e un sprijin foarte important, de un grup tinta de circa 660.000 de elevi. Suntem acum in discutii pentru a vedea modul in care asezam masura in final. Dar vestea este ca avem alocarea necesara pentru a putea sprijini elevii care sunt in zona aceasta de risc de abandon scolar. Aceasta masura, de altfel, este in perfecta armonie cu masura de pe masurile din PNRR, legate PNRAS, deci de planul national de reducere a abandonului scolar.

A doua masura despre care vreau sa vorbesc este putin mai controversata, nu ca ar fi o problema cu motivul ei, dar este legata de modul in care s-au intamplat lucrurile. Cred ca este important sa avem o informare corecta. Este vorba de voucherele pentru profesori. A fost o greva in 2023 care a declansat niste masuri, niste vouchere electronice pentru cadre didactice de 1.500 lei pe an scolar.

￢ Constatarea pe care am avut-o cu un raport al Autoritatii de Audit si al Curtii de Conturi este ca cele doua plati initiale care au fost date pe cei doi ani scolari de cand a inceput masura sunt bani care nu pot fi decontati pe fonduri europene. Practic, discutam aici de 80 de milioane de euro care nu sunt recunoscuti de Comisia Europeana. Comisia spune ca masurile acestea ar fi trebuit sa aiba niste conditionalitati, adica sa nu fie date si personalului administrativ, sa fie date pentru cursuri si formarea cadrelor didactice, pentru ca asta era scopul programului.

￢ Nu era vorba doar sa compenseze veniturile profesorului, ci minimum 50% din aceste sume ar fi trebuit sa fie date pentru pregatirea profesionala a profesorului. Prin urmare, suntem acum in situatia in care, constatam aceasta situatie de neeligibilitate a sumelor acordate pentru profesori si asta inseamna pica pe bugetul de stat din trecut. Pe de alta parte, vestea buna este ca lucram cu Ministerul Educatiei pentru a decide forma de continuare a acestei scheme.

￢ Comisia Europeana a confirmat ca daca introduce elementele care sa alinieze masura cu planul, evident, masura poate sa fie eligibila. Acum tinem sa vedem ca aceasta masura continua si ca poate fi decontata din bani europeni, pentru ca banii nationali nu exista in perioada asta, avand in vedere deficitul bugetar.