Eveniment

￢ PSD va decide abia duminica daca sustine guvernul propus de premierul desemnat, Adrian Vestea. Acesta dorea sa-si afle soarta in aceasta saptamana, dar zarurile au cazut altfel ￢ PSD nu vrea sa intre intr-un razboi pe care il stie dinainte pierdut si asteapta ￢ Cum Vestea nu a demonstrat ca are cele 233 de voturi necesare pentru validarea guvernului sau, social-democratii, deschisi unei colaborari cu el, au ales sa amane anuntul unei decizii ￢ Tot duminica, Vestea va fi, foarte probabil, exclus din PNL, la un congres extraordinar al partidului, la care Ilie Bolojan isi joaca viitorul cu mandatul de sef al liberalilor pe masa.

Blocajul discutiilor pentru formarea unui guvern este determinat de situatia din teren. Iar aici nimic nu poate inainta fara compromisuri majore din partea beligerantilor.

Toate acuzatiile care cad, din toate partile, ca grindina peste terenurile fertile, lasa in urma doar amaraciune si instrainare. Realitatii nu-i pasa insa de intrigi.

Iar realitatea este ca, in Parlament, sunt trei forte politice aproape egale, fiecare dintre ele fiind insa departe de o majoritate. Fiecare pretinzand intaietate.

De ce PSD nu poate fara PNL si de ce PNL nu poate fara PSD

Daca vorbim de blocuri parlamentare, vorbim, in primul rand, de PSD cu 127 de mandate (este partidul cu cele mai multe mandate). Urmeaza alianta neoficiala dintre PNL, USR si UDMR, cu 166 de mandate impreuna, si apoi, gruparea suveranista, AUR, S. O. S. si POT (cu diferite nume ale grupurilor lor parlamentare), cu 134 de mandate, impreuna. Majoritatea "pentru", necesara instalarii guvernului, este de 233 de voturi.

Dupa cum se vede, daca PSD vrea sa formeze guvernul, nu o poate face fara voturile aliantei dintre PNL, USR si UDMR (intrucat social-democratii exclud o alianta cu suveranistii). Cele doua blocuri, impreuna, ar avea 293 de voturi la care s-ar adauga voturile minoritatilor (17 voturi), deci o majoritate solida. Acelasi lucru se intampla si cu alianta dintre PNL, UDMR si USR. Nu pot guverna fara PSD, daca vor sa aiba o majoritate (intrucat si acestia refuza o alianta cu extremistii). Chiar si in situatia in care unul din blocurile asa-numite "proeuropene" si-ar asuma o guvernare minoritara, aceasta asumare ramane la nivel de dorinta daca nu obtine sprijinul parlamentar al celuilalt bloc. Asa ca si PSD si celalalte partide "proeuropene" sunt condamnate de starea de fapt sa colaboreze. Restul este apa de ploaie. Ca este exclus unul sau altul din cine stie ce partid, nu adauga nimic si nu elimina nimic din mecanismul genezei puterii.

Probabil ca Vestea va fi exclus duminica din PNL. Probabil ca se va cere si excluderea parlamentarilor liberali care l-ar sustine pe Vestea la vot desi, pana duminica, nu va exista un vot de investitura. Si, probabil, vom asista la inca o schisma in PNL, partid obisnuit cu despartirile si impacarile. Dar aceste detalii nu oblitereaza realitatea.

Ce este de facut cand nimic nu mai este de facut?

Partidele "proeuropene" se afla azi in fata acestei mari intrebari: "Ce este de facut cand nimic nu mai este de facut?" Este intrebarea ce se pune in momentele mari de cumpana. Atunci, dincolo de neputinta si resemnare trebuie gasit raspunsul pe care nu credeai ca poti sa-l dai vreodata. Iesirea din impas aici, in lipsa unei alte solutii, sunt alegerile anticipate. Romania nu a organizat niciodata alegeri anticipate. Dar ele sunt prevazute in Constitutie si raspund chiar acestei intrebari: ce este de facut cand toata puterea ti s-a scurs printre degete?

Toata lumea fuge de anticipate, de teama raspunsului pe care electoratul l-ar da. PSD este in scadere, daca luam in calcul sondajele de dupa demiterea guvernului. AUR este in ascensiune - este pe primul loc in intentiile de vot. Vor partidele mainstream sa evite aceasta furie a electoratului? Atunci trebuie sa dovedeasca ca pot colabora, in ciuda divergentelor adanci.

Degeaba vorbesc liderii politici in sali de conferinte de "binele comun" (care este vazut, desigur, diferit, in functie de doctrinele politice), daca nu arata, in viata publica, ca il sutin. Or, simplificand, "binele comun" trebuie sa insemne azi, dincolo de valentele ce-i pot atribuite, pastrarea drumului societatii catre deschidere si refuzul caii catre izolare.

Principalele masuri din programul de guvernare

Echipa lui Adrian Vestea a publicat joi programul de guvernare pe care premierul desemnat il va sustine in fata Parlamentului. Programul nu a fost depus la Parlament pentru ca un astfel de demers ar fi trebuit insotit de o lista cu ministri. Iar aceasta lista nu exista, pentru ca nu se stie inca ce partide vor face parte din guvernul propus. Pe 68 de pagini de generalitati (asa sunt toate programele de guvernare), documentul arata, in esenta, ca guvernul va pastra liniile severe ale actualelor constrangeri bugetare. Cererile PSD de reducere a TVA nu se regasesc in program, care nu promite o relaxare fiscala: nu vorbeste de scaderea cotelor de impozitare, de reducerea procentelor aplicate asupra veniturilor sau profiturilor, de micsorarea TVA sau de acordarea de deduceri si facilitati, ci de nevoia pastrarii in acest an a tintei de deficit bugetar de 6,2% din PIB si a tintelor de ajustare fiscala pana in 2028.

Trei piloni ("ordine in finatele publice", "buna guvernare" si "respect pentru cetateni") stau la baza programului si acesti piloni vor fi consolidati pe patru directii, potrivit sursei citate: siguranta Romaniei (Programul SAFE); aderarea la OCDE; implementarea integrala a PNRR si absorbtia completa a fondurilor europene.

Astfel:

￢ Siguranta pentru Romania prin consolidarea securitatii nationale cu ajutorul Programului SAFE - Security Action for Europe.

- Romania va valorifica integral oportunitatea oferita de Programul SAFE, prin utilizarea completa celor 16,7 mld. euro alocati.

- Romania trebuie sa trateze securitatea nationala nu doar ca obligatie strategica, ci si ca investitie in dezvoltare, industrie, infrastructura si rezilienta economica.

- Conectarea Moldovei la marile coridoare europene de transport nu mai este doar o prioritate de dezvoltare regionala, ci si o investitie in securitatea nationala, in rezilienta economica si in capacitatea Romaniei de a actiona rapid in situatii de criza.

- Cresterea graduala a cheltuielilor/investitiilor de aparare cu pana la 5% din PIB conform evolutiilor mediului de securitate si deciziilor la nivelul NATO si UE - din care 3,5% din PIB pentru cheltuieli de baza in aparare si 1,5% pentru cheltuieli conexe si investitii cu impact mai larg in domeniul apararii.

- Consolidarea Parteneriatului strategic cu Statele Unite.

￢ Aderarea la Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE)

reprezinta un obiectiv strategic de tara:

"Vom accelera reformele necesare pentru alinierea Romaniei la standardele celor mai dezvoltate economii ale lumii, consolidand un cadru institutional predictibil, transparent si favorabil investitiilor".

￢ Implementarea integrala si responsabila a PNRR:

"Guvernul isi asuma indeplinirea stricta a jaloanelor si tintelor ramase, astfel incat reformele angajate sa se transforme in rezultate concrete pentru cetateni, economie si administratie. Prioritatea va fi finalizarea investitiilor mature, deblocarea proiectelor intarziate si utilizarea eficienta a resurselor disponibile, cu accent pe infrastructura, sanatate, educatie, digitalizare si tranzitie verde".

￢ Absorbtia fondurilor europene:

"Fondurile europene vor fi directionate cu prioritate catre proiecte cu impact real: infrastructura de transport, spitale, scoli, digitalizarea administratiei, sprijin pentru mediul de afaceri, dezvoltare locala si reducerea decalajelor dintre regiuni".

Companiile de stat

￢ "Reforma companiilor de stat reprezinta o componenta esentiala a acestui proces (de reforma - n. red.). Guvernul va evalua in mod continuu performanta economica, relevanta strategica si calitatea guvernantei acestor companii, urmarind aplicarea celor mai potrivite masuri pentru fiecare situatie."

￢ "Vom reduce structurile administrative supradimensionate, vom limita politizarea functiilor de conducere si vom interveni ferm acolo unde companiile inregistreaza pierderi cronice fara perspective reale de redresare."

￢ "Dezvoltarea pietei de capital poate deveni un instrument important pentru finantarea economiei, cresterea transparentei companiilor si mobilizarea capitalului romanesc in proiecte de dezvoltare."

Cresterea veniturilor

￢ ANAF, Antifrauda, VAMA vor fi plasate in afara algoritmului politic si supuse reorganizarii, indicatorilor de performanta. Finalizarea digitalizarii este o prioritate.

￢ Imbunatatirea legislatiei privind evaziunea fiscala si executarii silite.

￢ Parteneriat cu cetatenii pentru combaterea evaziunii fiscale.