Banci si asigurari

INFLATIE

￢ Rata anuala a inflatiei IPC a fost revizuita semnificativ in sus in prima jumatate a intervalului de proiectie, pe fondul socurilor de oferta din T3/2025.

￢ Prognoza de inflatie? Avem o "cocoasa frumusica", in septembrie probabil vom avea un varf de 9,6%-9,7% al inflatiei, iar spre finalul anului viitor vom intra in tinta. 8,8% este noua prognoza de inflatie a BNR pentru decembrie 2025 (A4,2 pp fata de raportul anterior), posibil 9%.

￢ In T3/2025, IPC este afectat de socuri de natura ofertei cu magnitudine ampla, avand un impact direct asupra ratei anuale a inflatiei care persista timp de un an.

￢ Traiectoria IPC este determinata, atat pe termen scurt, cat si pe termen mediu, aproape in totalitate de evolutiile de pe plan intern.

￢ La nivelul variatiei anuale a IPC, efectul direct al masurilor fiscale dispare dupa patru trimestre de la implementare determinand o scadere brusca a inflatiei anuale in T3/2026, cand vor predomina influentele dezinflationiste deja acumulate de la nivelul cererii, induse de pachetul fiscal.

￢ Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat: dupa un varf inregistrat in T3/2025, ca urmare a majorarii impozitelor indirecte, se va reinscrie pe o traiectorie descendenta, cu o scadere semnificativa in T3/2026.

￢ Din trimestrul II, in special fenomenele meteo extreme, au dus la cresterea preturilor la legume si fructe. Cresterea IPC este, in buna masura, determinata de produsele alimentare, in special de fructe si legume.

￢ Evolutiile pe pietele de energie au fost, in linii mari, benigne, contributia inflationista a segmentului fiind determinata de un efect de baza la nivelul utilitatilor.

￢ Rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a crescut in T2/2025, costurile cu forta de munca reprezentand unul dintre factorii de presiune.

￢ Un aport substantial la cresterea inflatiei de baza a revenit componentei alimentare, inclusiv pe fondul majorarii cotatiilor unor materii prime.

￢ Bunurile nealimentare au beneficiat de conditii relativ benigne. Au fost temperate de filiera importurilor, de faptul ca am avut cursul valutar relativ stabil. Tendinta curenta pentru acest subindice pare insa sa redevina crescatoare.

￢ Asteptarile inflationiste pe termen scurt si-au accentuat tendinta ascendenta; pe termen mai lung, indicatorul se mentine in jurul limitei superioare a intervalului tintei.

￢ Piata muncii se detensioneaza, pe masura ce activitatea economica incetineste, dar un anumit nivel-prag de incordare persista, pe fondul problemelor structurale cronice ale pietei muncii, a caror rezolvare necesita politici active in plan social pe termen mediu si lung.

PIB

￢ Asteptarile privind dinamica economiei pe termen scurt sunt rezervate.

￢ Nu suntem inca in recesiune, datele sunt clare, cel putin cum se defineste recesiunea. Dar, exista acest risc. Deocamdata, totul depinde de continuarea programului fiscal, pentru ca acesta aduce credibilitate tarii. Pe partea monetara, cu refacerea rezervelor, lucrurile s-au imbunatatit semnificativ. Cursul este stabil fara sprijinul nostru.

￢ Esentiala, daca vrem sa evitam recesiunea, este accelerarea absorbtiei fondurilor UE. In baza lor am avea si crestere economica si lipsa de presiuni inflationiste si o finantare corespunzatoare.

￢ In premiera, dupa 4-5 ani, am intrat in situatia de deficit de cerere agregata, cu asteptari de adancire a acestui deficit. Deviatia PIB reflecta acest lucru. A existat o majorare a deficitului de cerere agregata in T2/2025.

￢ Vedem franarea dinamicii cererii de consum, in asociere cu deteriorarea semnificativa a increderii consumatorilor si cu incetinirea cresterii salariilor si a resurselor imprumutate.

￢ Dar, am avut o revenire a investitiilor in T1/2025, dupa restrangerea abrupta de la sfarsitul anului anterior.

￢ Gapul PIB este estimat la valori semnificativ negative decat in Raportul precedent, in principal ca urmare a impulsului fiscal prociclic mai restrictiv, asociat noilor masuri de consolidare al carui impact negativ este atenuat in foarte mica masura de factori favorabili, precum absorbtia anticipata, desi intr-un ritm mai temperat, a fondurilor UE.

￢ Traiectoria descendenta a gapului PIB este determinata de cea a gapului consumului populatiei, principala variabila afectata de masurile fiscale.

￢ Crearea premiselor pentru accelerarea absorbtiei fondurilor europene este esentiala.

￢ Exista perspective mai nefavorabile privind cresterea economica in UE.

￢ Riscul este legat in primul rand de factori externi. O buna parte din industria romaneasca este legata de ce se intampla in Europa, iar acolo lucrurile nu arata prea bine. Apoi avem reducerea consumului intern, care trebuie contrabalansata cu investitii din bani europeni.

MASURILE FISCALE

￢ Masurile fiscale trebuie continuate. Pasul cu masurile fiscale luate este cred eu " pe baza datelor " major. S-a facut un pas major , am vazut reevaluarea pozitiva a agentiilor de rating. Trebuie continuat cu masurile din etapa a doua si etapa a treia in conditii de stabilitate politica si pace sociala. Nu vorbesc despre ceva exagerat, trebuie un echilibru social. Bineinteles ca masurile sunt dureroase si creeaza reactii, dar erau absout necesare.

￢ Nu sunt sigur ca o sa ne incadram in tinta de deficit de 7% din PIB. Masurile de reducere a cheltuielilor sunt mult mai grele decat cresterile de impozite. Dai cu capul de zeci de legi cand vrei sa reduci cheltuielile si sa eliberezi oameni din sistem... Nu sunt pesimist, incerc sa fiu realist. Nu cred ca se vor face usor aceste reduceri. Nu sunt numai reforme, sunt si masuri care inseamna schimbari de legi.

￢ Majorarile de TVA si accize au fost necesare pentru a face corectia deficitului bugetar, deocamdata pe venituri, pentru credibilitate si evitarea retrogradarii ratingului de tara.

￢ Politica fiscala isi va face datoria, va reduce cererea masiv, mai ales cererea de consum si, in continuare, resorbirea presiunilor inflationiste va fi puternica.

￢ Noi sprijinim corectia fiscal bugetara, sa fie realista si sa asigure pace sociala si stabilitate politica.

￢ Este o abordare de strangere a curelei, nu folosec cuvantul austeritate, ssi care cere rabdare. Nu cred ca rabdarea este caracteristica noastra principala ca natiune.

PILONUL II PENSII

￢ Hai sa ne linistim putin, ce vad eu acum este o tulburare - nu se confisca nimic, trebuie inteles cum functioneaza fondurile de pensii. Nu am descoperit noi sistemul de pensii private, haideti sa vedem cum functioneaza in alte tari.

￢ ASF ar trebui sa continue, sa amplifice efortul de comunicare. Am vazut ca sunt foarte multe confuzii. ASF trebuie sa faca eforturi sa explice cum functioneaza.

￢ Este un fond de pensii, nu este un depozit. Aceste fonduri de pensii peste tot in lume au un regim de functionare.

￢ Cred ca dezbaterea publica, care este absolut necesara, este periclitata de confuzie.

DEFICITUL EXTERN

￢ Deficitul contului curent a continuat sa se adanceasca, inclusiv ca urmare a deteriorarii soldului veniturilor secundare.

￢ Balanta bunurilor s-a inrautatit in T1 2025, in acest sens actionand majoritatea componentelor.