Zf 24

In pofida refuzului repetat al Danemarcei, care sustine ferm ca Groenlanda nu este de vanzare, administratia presedintelui american Donald Trump continua sa analizeze scenarii privind o eventuala achizitie a teritoriului autonom arctic, informeaza Reuters. O purtatoare de cuvant a Casei Albe a confirmat recent ca oficialii americani "discuta cum ar putea arata o astfel de tranzactie", chiar daca, in prezent, ea ramane pur teoretica.

Problema majora este ca nu exista un mecanism economic clar pentru a pune un pret pe o tara sau pe un teritoriu autonom. Potrivit economistului-sef al bancii olandeze ABN AMRO, Nick Kounis, "nu exista o piata pentru cumpararea si vanzarea statelor", iar istoria nu ofera repere utile pentru o evaluare realista.

Tentativele de a gasi precedente istorice sunt rapid demontate. Oferta de 100 de milioane de dolari facuta de SUA Danemarcei in 1946, echivalentul a aproximativ 1,6 miliarde de dolari astazi, este irelevanta, avand in vedere cresterea masiva a economiilor globale si importanta strategica mult mai mare a resurselor naturale in prezent. La fel, achizitiile istorice ale Louisianei sau Alaskai nu pot fi comparate, deoarece acele teritorii au fost vandute voluntar.

Chiar si o evaluare de tip corporatist, bazata pe veniturile generate, ridica probleme serioase. Economia Groenlandei, axata in principal pe pescuit, a avut un PIB de doar 3,6 miliarde de dolari in 2023, iar aproape jumatate din bugetul public este sustinut de subventii daneze, care finanteaza spitale, scoli si infrastructura esentiala.

In spatele interesului american se afla insa potentialul urias al resurselor naturale. Estimarile indica rezerve minerale si energetice de sute de miliarde de dolari, inclusiv metale rare esentiale pentru tehnologiile viitorului. Un studiu din 2023 arata ca Groenlanda gazduieste 25 din cele 34 de materii prime critice identificate de Comisia Europeana. Totusi, exploatarea petrolului si gazelor este interzisa din motive de mediu, iar proiectele miniere sunt blocate de reglementari stricte si opozitia populatiei indigene.

In plus, orice astfel de tranzactie ar implica transferul suveranitatii, un element care nu poate fi cuantificat financiar. Comunitatile inuit din Groenlanda isi revendica drepturile istorice si culturale asupra teritoriului, iar, dupa cum subliniaza Andreas Osthagen, expert in politici arctice, "nu exista nicio modalitate de a pune un pret pe identitate, istorie si cultura".

In acest context, ideea achizitiei Groenlandei este considerata de multi analisti nerealista, daca nu absurda. Cu toate acestea, administratia Trump sustine ca "toate optiunile sunt pe masa", inclusiv utilizarea fortei militare, invocand importanta strategica a insulei pentru securitatea nationala a SUA, unde americanii detin deja o baza militara.

Intalnirea programata saptamana viitoare intre secretarul de stat Marco Rubio si liderii danezi ar putea oferi indicii suplimentare despre strategia reala a Washingtonului in ceea ce priveste Groenlanda.