20.10.2025, 15:32 Sursa: zf.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
In trimestrul al treilea (T3) din acest an s-a inregistrat o crestere a dinamicii anuale a PIB, sustinuta probabil de investitii, dar nu si de consumul privat, dupa cum sugereaza indicatorii cu frecventa ridicata, reiese din minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de administratie al BNR din 8 octombrie 2025 publicata astazi. In acelasi timp, remarca BNR, influenta exportului net a continuat probabil sa se amelioreze in acest trimestru, in conditiile in care, in luna iulie, variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii si-a marit decalajul pozitiv fata de cea a importurilor, inregistrand o scadere relativ mai modesta fata de trimestrul precedent. In primul semestru din acest an economia aproape a stagnat, cresterea PIB fiind de doar 0,3%. "S-a observat ca evolutia implica totusi o crestere a dinamicii anuale a PIB in trimestrul III 2025, sustinuta probabil de formarea bruta de capital fix, dar nu si de consumul privat, dupa cum sugereaza indicatorii cu frecventa ridicata. In acelasi timp, influenta exportului net a continuat probabil sa se amelioreze in acest trimestru, in conditiile in care, in luna iulie, variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii si-a marit decalajul pozitiv fata de cea a importurilor, inregistrand o scadere relativ mai modesta fata de trimestrul precedent. Drept consecinta, deficitul comercial s-a comprimat usor in raport cu perioada similara a anului trecut, iar cel de cont curent s-a restrans consistent, inclusiv pe fondul evolutiilor pozitive de la nivelul balantelor veniturilor", se mentioneaza in minuta BNR. In discutiile referitoare la viitorul apropiat al pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului BNR au aratat ca noile evaluari indica "o cvasi-stagnare a activitatii economice pe ansamblul semestrului II 2025, in contextul masurilor fiscal-bugetare deja implementate si al nivelului ridicat al ratei anuale a inflatiei." ............................................................................................................... Cititi aici integral Minuta sedintei de politica monetara a Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei din 8 octombrie 2025 publicata astazi: Membri ai Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei prezenti la sedinta: Mugur Isarescu, presedinte al Consiliului de administratie si guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Leonardo Badea, vicepresedinte al Consiliului de administratie si prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Cosmin Marinescu, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Aura-Gabriela Socol, membru al Consiliului de administratie; Roberta-Alma Anastase, membru al Consiliului de administratie; Csaba Balint, membru al Consiliului de administratie; Cristian Popa, membru al Consiliului de administratie. In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind evolutiile macroeconomice, financiare si monetare curente si de perspectiva prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile. In discutiile privind evolutia recenta a inflatiei, membrii Consiliului au evidentiat cresterile substantiale inregistrate de rata anuala a inflatiei in primele doua luni ale trimestrului III 2025, in urma carora aceasta a urcat in august la 9,85 la suta, peste nivelul prognozat, de la 5,66 la suta in iunie, in contextul expirarii la 1 iulie a schemei de plafonare a pretului la energia electrica si al majorarii incepand cu 1 august a cotelor de TVA si a accizelor corespunzator pachetului de masuri fiscal-bugetare adoptat in iulie. S-a observat ca efectele directe tranzitorii ale celor doua socuri inflationiste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregata a componentelor exogene ale IPC, in principal prin cresterea deosebit de ampla a pretului energiei electrice. La randul ei, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a accelerat ascensiunea mai mult decat s-a anticipat, ajungand la 7,9 la suta in august, de la 5,7 la suta in iunie, in conditiile cresterilor semnificative de dinamica consemnate in acest interval de toate cele trei subcomponente ale inflatiei de baza, sensibil mai pronuntate in cazul alimentelor procesate si in cel al serviciilor, au remarcat membrii Consiliului. In urma evaluarilor, s-a concluzionat ca majorarea cotelor de TVA a fost transferata intr-o foarte mare masura asupra preturilor de consum, inclusiv pe fondul rezilientei cererii pe anumite segmente si al nivelului crescut al asteptarilor inflationiste pe termen scurt. Pe langa impactul major si peste asteptari al maririi impozitelor indirecte in luna august, evolutia componentei de baza a inflatiei reflecta si influente venite in continuare din cresterea cotatiilor unor marfuri agroalimentare si din dinamica inca ridicata a costurilor salariale, carora li s-au alaturat in acest interval cele decurgand din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice si combustibililor, au convenit membrii Consiliului. In acest context, s-au facut referiri la noile cresteri inregistrate in iulie si august de dinamica anuala a preturilor de productie din industrie pentru bunurile de consum, pe fondul costurilor marite, dar mai cu seama la saltul amplu consemnat in acelasi interval de asteptarile inflationiste pe termen scurt ale firmelor si consumatorilor. S-a sesizat, insa, ca expectatiile inflationiste pe termen mai lung ale analistilor bancari au cunoscut o ajustare descendenta evidenta in luna septembrie, dupa ce s-au mentinut mai bine de patru trimestre in proximitatea limitei de sus a intervalului tintei, iar dinamica venitului disponibil real al populatiei a scazut pronuntat in iunie-iulie, in principal sub influenta cresterii ratei inflatiei, ramanand totusi pozitiva. In ceea ce priveste pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au aratat ca activitatea economica si-a accelerat semnificativ cresterea in trimestrul II 2025, la 1,2 la suta, dupa incetinirea acesteia la 0,1 la suta in precedentele trei luni, evolutie ce face probabila o adancire mai modesta a deficitului de cerere agregata pe ansamblul intervalului comparativ cu cea anticipata. S-a observat, totodata, ca avansul in termeni anuali al PIB si-a stopat descresterea in trimestrul II 2025, mentinandu-se la 0,3 la suta, cu toate ca cererea interna si-a accentuat pierderea de ritm, in conditiile in care dinamica anuala a formarii brute de capital fix a reintrat usor in teritoriul negativ, dupa saltul amplu consemnat in trimestrul anterior, iar cea a consumului gospodariilor populatiei a inregistrat o noua scadere, insa doar marginala. In schimb, evolutia exportului net si-a redus considerabil si peste asteptari impactul contractionist in trimestrul II, au remarcat membrii Consiliului, evidentiind divergenta conturata in acest interval intre continuarea cresterii dinamicii anuale a volumului exporturilor de bunuri si servicii si scaderea notabila consemnata de cea a volumului importurilor. Divergenta a avut ca rezultanta si incetinirea puternica a cresterii in termeni anuali a deficitului balantei comerciale si a celui de cont curent, potentata in cel din urma caz de ameliorarea balantei veniturilor secundare, au semnalat mai multi membri ai Consiliului. Referitor la piata muncii, membrii Consiliului au convenit ca actualele date confirma intreruperea tendintei de detensionare a pietei in trimestrul II 2025 - data fiind inclusiv mentinerea constanta a ratei locurilor de munca vacante -, si transmit, impreuna cu sondajele de specialitate, semnale mixte privind evolutiile probabile din trimestrul III si in perspectiva apropiata. Astfel, s-a sesizat ca datele recente releva continuarea descresterii efectivului salariatilor din economie in iunie si iulie, insa in paralel cu scaderea usoara a ratei somajului BIM in intervalul iulie-august, dupa ce aceasta a crescut si s-a mentinut la o valoare medie de 6,0 la suta in trimestrele I si II 2025. Totodata, s-a observat ca intentiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au redresat intrucatva in septembrie dupa slabirea abrupta din iulie-august, dar exclusiv pe seama evolutiilor din comert, iar deficitul de forta de munca raportat de companii a inregistrat o crestere pe ansamblul trimestrului III, mult inferioara totusi declinului suferit in precedentele trei luni. Dinamica anuala a salariului mediu brut nominal pe economie si din sectorul privat, precum si cea a costului unitar nominal cu forta de munca din industrie au continuat sa scada in luna iulie, relativ lent in primul caz, si mai pronuntat in cel din urma, dar raman ridicate din perspectiva inflatiei, precum si a competitivitatii externe, au subliniat membrii Consiliului, evidentiind si palierul inalt, de doua cifre, pe care acestea s-au plasat pana spre mijlocul trimestrului II 2025. Au fost exprimate preocupari legate de evolutia viitoare a acestor indicatori, in contextul nivelurilor inalte ale ratei inflatiei si anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, precum si al decalajelor persistente dintre cererea si oferta de forta de munca din anumite sectoare, ce ar putea reamplifica in perspectiva presiunile asupra salariilor si costurilor cu forta de munca din mediul privat. n sens opus sunt insa de asteptat sa actioneze pachetul de consolidare bugetara implementat deja, incluzand componenta politicii salariale si a angajarilor in sectorul public, precum si masurile corective aditionale si incertitudinile asociate, de natura sa afecteze cererea de consum, costurile/profiturile firmelor si activitatea investitionala, au sustinut membrii Consiliului. Totodata, s-a reiterat ca influente similare ar putea decurge dintr-o eventuala escaladare a tensiunilor comerciale globale, prioritar prin efectele exercitate asupra economiei mondiale si a comertului international, precum si din acordul comercial convenit intre SUA si UE, dar si din recursul in crestere la angajati extracomunitari si din extinderea digitalizarii si automatizarii. In discutiile privind conditiile financiare, membrii Consiliului au aratat ca principalele cotatii ale pietei monetare interbancare au continuat sa se reduca pe ansamblul intervalului august-septembrie, dar intr-un ritm incetinit, ramanand vizibil peste nivelurile din luna aprilie a anului curent, iar randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o mica ajustare ascendenta la mijlocul trimestrului III si au tins apoi sa se mentina pe noul palier. In acelasi interval, cursul de schimb leu/euro a avut o evolutie relativ fluctuanta, in contextul revizuirilor succesive ale asteptarilor investitorilor privind perspectiva ratei dobanzii Fed, dar si pe fondul demersurilor interne legate de configurarea si adoptarea celui de-al doilea pachet de masuri fiscale corective, in timp ce, fata de dolarul SUA, leul a slabit intrucatva in august, dar s-a intarit ulterior, in conditiile reluarii trendului general de depreciere a monedei americane pe piata financiara internationala, au remarcat membrii Consiliului. Din aceasta perspectiva, membrii Consiliului au subliniat din nou importanta implementarii consecvente a masurilor fiscal-bugetare adoptate si a celor in curs de aprobare, de natura sa accentueze in anul viitor corectia bugetara initiata in 2025 si sa conduca si la o ajustare consistenta a deficitului de cont curent. In acelasi timp, au fost evocate actualele conflicte geopolitice, precum si tensiunile comerciale globale, cu potentiale repercusiuni asupra volatilitatii de pe piata financiara internationala si asupra perceptiei de risc a investitorilor fata de regiune, precum si asupra conduitei politicii monetare a bancilor centrale majore. In evaluarea facuta, s-a mai sesizat ca dinamica anuala a creditului acordat sectorului privat si-a prelungit descresterea in primele doua luni ale trimestrului III 2025, ajungand la 8,0 la suta in august, de la 9,1 la suta in iunie, in principal sub influenta continuarii decelerarii cresterii creditului societatilor nefinanciare, exclusiv pe seama componentei in lei. In acelasi timp, dinamica creditului acordat populatiei si-a stopat ascensiunea, inregistrand o scadere pe ansamblul celor doua luni, cu toate ca fluxul creditului in lei pentru consum si cel al creditului in lei pentru locuinte au atins in iulie maxime istorice, au semnalat unii membri ai Consiliului. Ponderea componentei in lei in creditul acordat sectorului privat s-a redus si in acest interval, pana la 69,3 la suta in august, de la 69,7 la suta in iunie. In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca, potrivit noilor date si analize, rata anuala a inflatiei va ajunge pe un platou la finele trimestrului III si va descreste foarte lent in ultimele trei luni ale anului curent, pe o traiectorie mai ridicata decat cea evidentiata in prognoza pe termen mediu din august, ce atingea un varf de 9,2 la suta in septembrie si se situa la 8,8 la suta in decembrie 2025. S-a observat ca inrautatirea perspectivei apropiate a inflatiei in raport cu prognoza din august este atribuibila aproape integral factorilor/socurilor pe partea ofertei, cu precadere efectelor directe tranzitorii exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a pretului la energia electrica si de majorarea incepand cu 1 august a cotelor de TVA si a accizelor, care au propulsat considerabil in sus si peste asteptari atat dinamica agregata a componentelor exogene ale IPC, cat si dinamica inflatiei de baza. Cresterea si mentinerea ratei anuale a inflatiei la valori inalte este preocupanta din perspectiva comportamentului viitor al anticipatiilor inflationiste pe termen mai lung, data fiind inclusiv deviatia ampla si prelungita de la intervalul tintei a dinamicii inflatiei din ultimii ani, au sustinut mai multi membri ai Consiliului, evocand si riscurile venite din posibile efecte indirecte mai mari ale scumpirii combustibililor si utilitatilor, precum si din evolutia pe termen scurt a preturilor alimentelor si a gazelor naturale, mai ales in contextul reglementarilor in domeniu. Au fost subliniate insa in mod repetat natura socurilor ce au provocat recentul puseu inflationist, precum si caracterul tranzitoriu al efectelor inflationiste directe exercitate, ce vor antrena odata cu epuizarea lor, in trimestrul III 2026, o corectie descendenta abrupta a traiectoriei ratei anuale a inflatiei. O astfel de corectie este evidentiata de prognoza pe termen mediu din luna august 2025, care indica si o descrestere ulterioara a dinamicii inflatiei pana la 3,0 la suta in decembrie 2026, au specificat unii membri ai Consiliului. In acelasi timp, s-a aratat ca implementarea, in ansamblul sau, a pachetului de masuri fiscal-bugetare adoptat in iulie 2025 este de natura sa genereze presiuni dezinflationiste tot mai intense din partea factorilor fundamentali pe orizontul mai indepartat de timp, indeosebi din partea cererii agregate, in principal prin corectia bugetara initiata in 2025 si accentuata probabil in anul viitor. Acestora li se alatura pe termen scurt efectele scaderii temporare a puterii de cumparare a populatiei sub impactul cresterii si mentinerii ratei anuale a inflatiei la niveluri inalte, cu implicatii in special asupra cererii de consum, au sustinut in mai multe randuri membrii Consiliului. S-a apreciat in mod unanim ca, intr-un asemenea context, riscul ca actualul puseu inflationist sa afecteze anticipatiile inflationiste pe termen mediu si sa produca astfel efecte secundare este semnificativ diminuat, dar reclama monitorizarea atenta a tuturor evolutiilor. Pe orizontul apropiat de timp, din partea factorilor fundamentali vor continua sa vina presiuni inflationiste, insa in atenuare, au concluzionat membrii Consiliului, evidentiind, pe de o parte, perspectiva adancirii relativ alerte a deficitului de cerere agregata in a doua jumatate a anului curent, la valori ceva mai modeste totusi decat cele previzionate anterior, iar, pe de alta parte, decalajul de timp necesar manifestarii efectelor dezinflationiste astfel generate, precum si cresterea inca solida din ultimele luni a costurilor salariale unitare din sectorul privat, desi in decelerare vizibila. In discutiile referitoare la viitorul apropiat al pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au aratat ca noile evaluari indica o cvasi-stagnare a activitatii economice pe ansamblul semestrului II 2025, in contextul masurilor fiscal-bugetare deja implementate si al nivelului ridicat al ratei anuale a inflatiei. S-a observat ca evolutia implica totusi o crestere a dinamicii anuale a PIB in trimestrul III 2025, sustinuta probabil de formarea bruta de capital fix, dar nu si de consumul privat, dupa cum sugereaza indicatorii cu frecventa ridicata. In acelasi timp, influenta exportului net a continuat probabil sa se amelioreze in acest trimestru, in conditiile in care, in luna iulie, variatia anuala a exporturilor de bunuri si servicii si-a marit decalajul pozitiv fata de cea a importurilor, inregistrand o scadere relativ mai modesta fata de trimestrul precedent. Drept consecinta, deficitul comercial s-a comprimat usor in raport cu perioada similara a anului trecut, iar cel de cont curent s-a restrans consistent, inclusiv pe fondul evolutiilor pozitive de la nivelul balantelor veniturilor, au remarcat membrii Consiliului. Incertitudini raman asociate masurilor ce vor fi probabil adoptate in perspectiva in scopul mentinerii deficitului bugetar pe o traiectorie descrescatoare sustenabila si compatibila cu Planul bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE si cu procedura de deficit excesiv, au sustinut membrii Consiliului. Totodata, s-a aratat ca incertitudini si riscuri insemnate la adresa perspectivei activitatii economice, implicit a evolutiei pe termen mediu a inflatiei, continua sa vina din mediul extern, date fiind tensiunile comerciale globale, precum si razboiul din Ucraina si situatia din Orientul Mijlociu, dar si planurile de crestere a cheltuielilor pentru investitii in aparare si infrastructura in statele UE. Membrii Consiliului au insistat din nou asupra importantei atragerii si utilizarii la maximum a fondurilor europene, indeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esentiale in actuala conjunctura pentru contrabalansarea partiala a efectelor contractioniste ale consolidarii bugetare si ale conflictelor geopolitice si comerciale la nivel global, precum si pentru realizarea reformelor structurale necesare, incluzand tranzitia energetica, dar si pentru sporirea potentialului de crestere si intarirea rezilientei economiei romanesti. Membrii Consiliului au apreciat in mod unanim ca, in ansamblul sau, contextul analizat justifica mentinerea neschimbata a ratei dobanzii de politica monetara, in vederea asigurarii si mentinerii stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile. S-a reiterat, totodata, importanta continuarii monitorizarii atente a evolutiilor mediului intern si international, care sa permita adecvarea instrumentelor de care dispune BNR in vederea indeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preturilor pe termen mediu, in conditii de pastrare a stabilitatii financiare. In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 6,50 la suta; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de depozit la 5,50 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.
20.10.2025, 18:04