Eveniment

Cel mai prestigios saptamanal de business din lume, The Economist , estimeaza o crestere economica de 1,5% pentru Romania anul viitor in suplimentul traditional din decembrie The World Ahead 2026 , ceea ce ar insemna o accelerare fata de cresterea de 1% obtinuta foarte probabil in 2025.

In The World Ahead 2025 jurnalistii britanici estimasera o crestere a PIB de 3,1% pentru Romania, deci tripla fata de ceea ce s-a intamplat in realitate, avand in vedere ca pe primele noua luni din acest an am avut o crestere economica de 0,8%. Optimismul lor se baza pe absorbtia mai buna a fondurilor europene si pe stabilitate politica, ambele neatinse.

Acum, este de sperat ca greseala sa se repete in continuare, dar in sens invers, adica The Economist sa fie de data aceasta mai pesimist decat realitatea si Romania sa ajunga la o crestere economica de peste 2%. Nivelul poate fi atins avand in vedere ca volumul investitiilor publice ramane ridicat, suntem nevoiti sa inchidem PNRR in 2026 deci vor fi absorbite cel putin inca 8 miliarde de la UE iar zona euro, partenerul comercial dominant, se va misca mai bine anul viitor.

Insa mai importanta decat cifrele puse pe masa de The Economist , care se adauga diverselor prognoze ale Comisiei Europene, FMI sau de la banci comerciale, este realitatea de business. Rasfoind suplimentul de 132 de pagini (anul trecut a avut 128 de pagini), sar in ochi paginile de reclama mai numeroase. Sunt 20 de pagini de reclama anul acesta, fata de 16 anul trecut. Si nu este putin lucru. Daca vreti, numarul de pagini de reclama din The World Ahead al The Economist este un indicator la fel de important pentru temperatura din businessul mondial ca pretul petrolului sau dobanda de la Federal Reserve.

Chiar daca multi vor spune ca publicitatea print nu mai are relevanta si ca online-ul face regula azi, The Economist este exceptia, cu peste 400.000 de exemplare inca vandute saptamanal in format print si, bineinteles, 900.000 de copii digitale, in crestere constanta.

Iar cand platesti o pagina de publicitate cu 50.000 de euro ca sa obtii expunere catre milioane de bancheri, manageri si antreprenori globali este clar ca nu o faci decat daca pariezi ca acea cheltuiala de marketing iti va aduce si venituri suplimentare. Inseamna ca vezi o revenire a economiei globale.

Producatorul de ceasuri de lux Rolex, firma de consultanta EY, asiguratorul AXA sau gigantul de software SAP tin sa fie in paginile suplimentului The Economist , iar tendintele globale se vad imediat: trei pagini dedicate solutiilor AI (Claude si Kraken), doua pagini pentru medicamentul anti-obezitate de la Eli Lilly si o pagina pentru un proiect de real estate urias in Arabia Saudita, la Mecca.

Deocamdata nici o reclama la vreun produs sau o firma din China, insa China este aproape pe fiecare pagina cand se vorbeste despre tendintele globale, fiind data ca principala castigatoare a izolationismului american.

Este foarte complicat sa sumarizezi lumea in 100 de pagini, dar talentul de secole al britanicilor de a gasi un fir si o logica pentru evenimentele globale nu poate fi depasit. Nu intamplator cand intrebi de studii aproape orice manager de top sau inalt oficial din aceasta tara a dat licenta in istorie, eventual la Oxford. Iar cand spui istorie studiata in scolile si universitatile din Anglia spui mai ales istorie recenta, a secolului actual sau cel trecut. Ca sa supravietuiesti intr-o lume pe care tu ai facut-o globala, trebuie s-o cunosti indeaproape.

Iar daca marile companii incep sa dea drumul la cheltuielile de marketing, o fac pentru ca in sfarsit in 2026 banii vor deveni mai ieftini si putem asista la o accelerare a cresterii in Vest. Acesta este de fapt si principalul eveniment asteptat de The Economist anul viitor: doanzile sa scada in Statele Unite, Marea Britanie si China, ceea ce va da oxigen economiilor.

Vanzarile de masini electrice vor creste cu 15%, China va lua partea leului, iar 2026 va fi anul evenimentelor sportive, cu Campionatul Mondial de Fotbal din America de Vest in centrul atentiei. Productia de energie electrica din surse regenerabile excluzand hidroenergia va depasi la nivel mondial o pondere de 30%, trecand pentru prima data in fata carbunelui, iar cererea pentru metale precum nichel, cupru sau zinc va ramane ridicata.

Din punct de vedere al situatiei geostrategice, cel mai bine sintetizeaza premierul Canadei, Mark Carney, fost guvernator al Bancii Angliei, noua ordine globala: avem de-a face cu o epoca a "geometriei variabile", in care statele se aliaza in functie de interese conjucturale. Este vremea "plurilateralismului" cand apune "multilateralismul", spune Carney. Probabil de aici s-au inspirat si noii lideri ai Romaniei cand au conceptualizat "independenta solidara" pentru noua strategie de aparare a tarii.

Intr-o asemenea incertitudine, cand vechea lume inca nu cedeaza locul noii lumi iar noua lume nu si-a pus pe masa regulile, ce se poate face pentru supravietuire? Sa cresti preturile, bineinteles: The World Ahead costa in decembrie 2025 19,50 euro, fata de 17,50 euro in decembrie 2024. Cu 11% mai mult. O lume mai nesigura, o lume mai scumpa. Dar cu siguranta o lume mai dinamica decat in 2025.