Business international

Americanii voteaza in cadrul alegerilor de mijloc de mandat (midterms), un scrutin de o importanta majora care va determina noua componenta a Congresului american si prin urmare cum se va desfasura restul mandatului presedintelui Donald Trump.

Alegerile vor avea rasunet la nivel global, in conditiile in care acestea promit sa diminueze puterea lui Trump.

Cetatenii cu drept de vot vor decide cine ii reprezinta in Camera Reprezentantilor si in Senat, cele doua Camere ale Congresului. In unele state se decide si cine va fi guvernator. Ambele camere ale Congresului american, Camera Reprezentantilor si Senatul, sunt controlate in prezent de catre republicani, partidul presedintelui. Succesul sau esescul ultimilor doi ani de mandat ai lui Trump ar putea depinde de rezultatul midterms.

Midterms sunt considerate adesea un referendum privitor la presedintele si partidul aflat la guvernare.

Ultimele sondaje arata ca Partidul Republican al lui Trump va pierde controlul cel putin asupra uneia dintre camerele Congresului. Unul dintre motivele pentru care se considera ca democratii au o sansa de a prelua controlul asupra Congresului este rata de popularitate scazuta a presedintelui, un bun indicator al performantei posibile a partidului sau. De la 50% la inceputul mandatului sau, rata a scazut la aproximativ 37%.

Care sunt principalele preocupari pentru alegatorii americani?

Trump a promis sa puna capat inflatiei si sa sporeasca accesibilitatea in campania electorala din 2024, insa criza costurilor de trai se dovedeste a fi principala problema pentru alegatori. Presedintele a "declarat cu mandrie ca "benzina costa acum sub 2,30 dolari pe galon in majoritatea statelor" in discursul privind Starea Uniunii de pe 24 februarie.

Insa razboiul din Iran a inceput patru zile mai tarziu, perturband aprovizionarea cu energie din Orientul Mijlociu si impingand puternic in sus preturile benzinei in SUA. Razboiul a devenit tot mai nepopular, cu consecintele acestuia reverberand la nivel mondial si afectand americanii financiar.

Alte preocupari majore includ costurile sanatatii, centrele de date, imigratia si coruptia administratiei.

Administratia Trump pare sa se confrunte cu o problema ciudat de familiara, scrie BBC. Datele economice nu sunt neaparat rele, insa starea de spirit a publicului este.

Aceasta discrepanta l-a "bantuit" pe Joe Biden in 2024, cand date solide nu au reusit sa convinga multi alegatori ca economia lucreaza pentru ei. Acum, Donald Trump se confrunta cu o versiune a aceleiasi provocari.

PIB-ul american a avansat cu o rata anuala de 3,4% in T3, ajustat la inflatie, in accelerare de la 2,2% in primavara, aceasta fiind cea mai rapida rata de crestere dintr-un an. Cheltuielile consumatorilor au crescut cu 3,8%. Si totusi, cifrele contrasteaza cu notele slabe pe care multi alegatori le acorda economiei, potrivit The New York Times.

Alegatorii nu judeca economia dupa cifrele legate de PIB sau maximele record inregistrate pe pietele e actiuni, ci dupa cat platesc la supermarket, dupa preturile la pompa si de capacitatea de a tine pasul cu facturile.

Alegerile intermediare din SUA vor avea repercusiuni la nivel global, rezultatul acestora putand influenta deciziv nu doar politica interna de la Washington, ci si dinamica securitatii si economiilor la nivel mondial.

Avand in vedere ca sondajele sugereaza ca Republicanii lui Donald Trump vor pierde controlul cel putin asupra unei camere a Congresului, intelepciunea politica conventionala ar araa ca puterea liderului american va fi diminuata.

Insa fiind vorba de Trump, este posibil ca acest lucru sa nu se intample, scrie Bloomberg. Presedintele SUA ar putea considera infrangerea electorala de pe plan intern drept un semnal pentru a-si intensifica interventiile in strainatate, reinnoindu-si atacurile asupra Iranului, incercand sa forteze Ucraina sa se supuna cerintelor Rusiei sau revizuind tarifele globale. "Si-ar putea accelera foarte usor agenda", arata Deborah Elms, de la Fundatia Hinrich din Singapore.

Totusi, exista semne ca atractivitatea sa a ajuns probabil deja la apogeu, cu ramificatii pentru lumea politica, de afaceri, pentru investitori si alegatori din intreaga lume. O serie de alegeri recente care s-au incheiat cu infrangerea unor aliati internationali sunt doar un semn al unui potential declin al trumpismului.

Liderii straini se feresc, pe buna dreptate, sa-si exprime opiniile cu privire la alegerile din SUA, indiferent daca sunt sau nu de partea lui Trump.

Dino Djalal, fost ambasador indonezian in SUA, anticipeaza o rebalansare a politicii americane ca urmare a victoriei asteptate a democratilor, ce ar duce la temperarea tensiunilor internationale si a "climatului de teama" in relatiile bilaterale.

Europenii nu au insa asteptari mari ca o victorie a democratilor ar schimba prea mult lucrurile, conform france24.com. "Nu cred ca imprevizibilitatea va disparea", a declarat un diplomat UE.

Cat il priveste pe Trump, acesta a declarat ca ar putea fi nevoit sa devina "Domnul Veto" daca democratii vor castiga majoritatea in urma alegerilor intermediare, scrie Bloomberg.

"In cele din urma, dupa o luna sau doua in care-si vor vedea totul respins, vor veni sa faca o intelegere", a declarat acesta.

De altfel, Casa Alba a petrecut luni intregi pregatindu-se pentru o posibila preluare a Congresului de catre democrati, dezvoltand planuri de a promova in continuare parti insemnate ale agendei lui Trump prin putere executiva, un oficial al Casei si surse familiare cu planurile au declarat pentru Reuters.