|
Accesează contul My Orange
16.11.2026, 18:05 Sursa: zf.ro
Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store
Trei porturi, trei povesti diferite. Constanta are azi 78% din piata maritima a Marii Negre. Odesa are 0,01%. Burgas are 22% si exact aceeasi valoare ca acum sase ani. Razboiul a redistribuit traficul, dar nu toti au stiut ce sa faca cu el.
Odesa: de la 16,2 milioane de tone in 2019 la 56.500 de tone in 2025. Mai putin decat misca Constanta intr-o singura zi aglomerata. Portul ucrainean era inainte de razboi al treilea ca marime din Marea Neagra, cu o dominanta clara pe export: 14,3 milioane tone exportate fata de 1,9 milioane tone importate in 2019. Indicele de conectivitate maritima a cazut sub 10 puncte dintr-un nivel de referinta de 100, adica practic nicio linie de navigatie regulata nu mai escala portul in 2024. Coridorul Cerealelor ONU l-a readus pentru scurt timp la 12,6 milioane tone in 2024. Un an mai tarziu, colaps din nou. Orice armistitiu il readuce in joc si il readuce rapid.
Constanta: 36,2 milioane tone marfa in 2025, 78% cota de piata, 3.431 de nave pe an. Cifre care arata un port dominant. Dar varful a fost in 2023, la 52,5 milioane tone, dar de atunci scade in medie cu circa 8 milioane tone pe an, cu Odesa inca aproape de zero. Constanta controleaza piata prin absenta competitiei, nu prin forta proprie. Diferenta asta va conta enorm cand razboiul se va termina.
Burgas: 14 milioane tone in 2025, 22% cota de piata, indicele de conectivitate maritima blocat intre 42 si 52 de puncte de doua decenii, acelasi nivel ca in 2006. A avut exact aceleasi conditii ca Constanta, cu Odesa blocata si trafic in cautare de drum, insa nu a miscat un centimetru. Portul bulgar e construit in jurul rafinariei Lukoil si nu are cum sa atraga alt tip de marfa. E un port captiv. Macar nu pretinde ca e altceva.
Prin Bosfor trec in jur de 422-465 de milioane de tone de marfa pe an, principala artera care leaga Marea Neagra de Mediterana si restul lumii. In 2023, cele trei porturi captau impreuna 17,5% din acest flux. Constanta singura lua 12,6%. In 2025, proportia a scazut pe masura ce traficul total al celor trei porturi s-a redus.
Daca Odesa se redeschide, piata se reechilibreaza. Constanta va trebui sa concureze, nu doar sa existe. Iar concurenta va arata mult mai dur decat in 2022-2025, cand portul romanesc a fost singurul jucator in partida. Intrebarea nu este daca se va intampla. Este daca Romania va fi pregatita.
Constanta a fost in locul potrivit la momentul potrivit. Atat. Daca Romania nu transforma aceasta fereastra, care se inchide, intr-o infrastructura mai buna, in contracte pe termen lung si in servicii competitive, portul va redeveni ceea ce a fost mereu: un hub regional dependent de conjunctura, nu de calitate.
Nota metodologica: Datele provin din IMF PortWatch si sunt estimari derivate din semnale AIS (satelit) ale navelor, nu statistici oficiale de port. Tonajul fiecarui port reprezinta suma importurilor si exporturilor tuturor tipurilor de nave (containere, vrac uscat, marfa generala, ro-ro, tancuri), masurate in tone metrice. Cota de piata este calculata raportat la totalul celor trei porturi analizate (Constanta, Odesa, Burgas), nu la intreaga Mare Neagra. Anul 2026 este partial si nu a fost inclus in calcule.
Aceasta analiza a fost realizata de cercetatori din cadrul Business Economics Data Science Lab (BEDSL), entitate de cercetare din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti.
Acesta este al patrulea articol din seria "Poarta din Est: Cursa pentru Coridorul de Mijloc" publicata de Ziarul Financiar.
Legal disclaimer:
Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.
16.11.2026, 19:11
World Vision Romania: Jumatate dintre angajatorii din agricultura nu gasesc personal calificat, iar...