Burse

Proiectul legislativ care prevede majorarea contributiei la Pilonul II de pensii private a trecut tacit de Senat si intra in dezbaterea Camerei Deputatilor, for decizional, intr-un moment in care presiunile asupra bugetului public si sustenabilitatea sistemului de pensii revin in prim-planul agendei.

Initiativa legislativa propune cresterea treptata a contributiei virate din salariul brut catre fondurile de pensii administrate privat pana la 6%, nivelul prevazut in calendarul initial al reformei pensiilor din 2008, dar niciodata atins integral. Potrivit proiectului, majorarea ar urma sa fie realizata etapizat in anii 2026 si 2027.

In prezent, contributia la Pilonul II este de 4,75% din venitul brut, sub tinta de 6% stabilita la lansarea sistemului. Diferenta provine dintr-o serie de amanari si inghetari operate in ultimii 15 ani, pe fondul crizei, al consolidarilor bugetare si al deciziilor politice de a mentine mai multe resurse in bugetul public de pensii.

Adoptarea tacita in Senat inseamna ca proiectul nu a fost dezbatut si votat in termenul legal, fiind considerat automat adoptat. Decizia finala apartine acum deputatilor, iar votul lor va stabili daca Romania revine la traiectoria initiala a reformei pensiilor private sau daca majorarea va fi din nou amanata.

Argumentele sustinatorilor proiectului sunt legate in primul rand de sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii. Romania se confrunta cu un dezechilibru structural intre numarul de contribuabili si cel al pensionarilor, iar presiunea demografica este in crestere. Scaderea populatiei active si imbatranirea rapida a populatiei pun presiune pe Pilonul I, sistemul public, bazat pe principiul solidaritatii intre generatii.

In acest context, Pilonul II este vazut ca un mecanism complementar care reduce dependenta viitoarelor pensii exclusiv de bugetul de stat. Banii virati in conturile individuale sunt investiti pe pietele financiare si acumulati in numele fiecarui participant, ceea ce creeaza o sursa suplimentara de venit la pensionare.

Pe langa argumentele sociale, proiectul are si o dimensiune economica. Fondurile de pensii private au devenit in ultimii ani un investitor institutional major in economia locala. Activele administrate depasesc 200 de miliarde de lei, iar o parte semnificativa a acestora este plasata in titluri de stat si actiuni listate la Bursa de Valori Bucuresti.

O crestere a contributiei ar insemna fluxuri suplimentare de cateva miliarde de lei anual catre fonduri, bani care ar putea fi directionati atat catre finantarea datoriei publice, cat si catre companii listate sau noi emisiuni de obligatiuni corporative.

Totusi, cresterea contributiei la Pilonul II implica un cost bugetar imediat. Sumele virate catre fondurile private sunt redirectionate din contributiile care altfel ar intra in bugetul public de pensii. Pe termen scurt, asta inseamna venituri mai mici la Pilonul I si un necesar mai mare de subventii de la bugetul de stat. Aceasta tensiune a fost principalul motiv pentru care, in trecut, guvernele au inghetat sau redus ritmul de crestere al contributiilor. In perioade de deficit bugetar ridicat, tentatia de a pastra banii in sistemul public a fost constanta.

Randamentele obtinute de fonduri in ultimii ani au fost, in medie, peste inflatie pe termen lung, chiar daca au existat perioade de volatilitate, in special in anii marcati de crize financiare sau geopolitice. Administratorii mizeaza pe orizontul lung de timp pentru a compensa fluctuatiile de pe piete.