Zf 24

Am ales sa scriem despre economisire, in Revista de Educatie Financiara a BNR, pentru a indrepta atentia cititorilor nostri, catusi de putin, catre perspective ce nu dau gres, in ciuda propensiunii catre consum din societatea actuala, acel consum care sa fie obtinut acum, imediat, "la un click distanta", eventual prin credit instant - asa cum suna, adeseori, campaniile de marketing. Partea frumoasa este ca, in lumea digitala, tot "la un click distanta" se afla si conturile de economisire, de investitii sau plasamentele financiare pentru viitor. Pentru a prefigura un consum sporit si bunastare in viitor.

Indiferent ce actiuni intreprindem si ce alegeri facem in viata de zi cu zi, acestea sunt intotdeauna decizii prin care alocam resursele intre prezent si viitor. Adica intre consum, pe de o parte, dorind sa obtinem mai multe satisfactii in prezent, si economisire sau investire, pe de alta parte, avand in minte satisfactii mai mari de care sa ne bucuram in viitor. Tot timpul pendulam intre dorinta de a beneficia acum de ceea ce dispunem si perspectiva unor beneficii sporite mai tarziu .

Economisirea nu este, insa, doar o simpla acumulare de resurse, un fel de "bani albi pentru zile negre", ci este baza economica a formarii capitalului necesar productiei si dezvoltarii, pentru a beneficia de un consum sporit in viitor, iar "zilele negre" sa fie si ele albe, precum banii. In acest sens, economisirea cultiva valori morale si comportamente economice, precum rabdare, precautie, chibzuinta, disciplina.

In ciuda virtutilor sale, economice si morale, economisirea nu a beneficiat dintotdeauna de cinstirea rolului sau. De exemplu, pentru J. M. Keynes, creatorul macroeconomiei in urma cu aproape un secol, economisirea era subminata de un "paradox" care pune in umbra beneficiile sale, incontestabile de altfel in intreaga gandire economica de pana atunci. Prin "paradoxul economisirii", Keynes punea sub semnul intrebarii rolul cheie al economisirii in sustinerea investitiilor si a cresterii economice. Si din acest motiv, economisirea merita reabilitata, in pofida dominantei consumului din zilele noastre.

In sfera privata si la nivel de individ sau familie, consumul pe datorie este totusi limitat, din ratiuni obiective care tin de durata vietii noastre active, sau prin forta normelor legale si procedurale. In schimb, asistam la deteriorarea severa a comportamentelor asimilate economisirii in sfera politicilor publice. Ma refer la situatia finantelor publice, marcata de permanentizarea regula macroeconomica in mai toate tarile lumii.

La nivel global, datoria guvernamentala bruta se apropie de borna de 100% din PIB. Continua sa se indatoreze nu doar statele emergente si in curs de dezvoltare, precum China, dar si tarile dezvoltate, datoria SUA avand o pondere globala de circa o treime. Pe un trend similar, UE a inregistrat, in ultimii douazeci de ani, cresterea datoriei publice cu circa 15 puncte procentuale, la peste 80% din PIB, insa ascensiunea datoriei in UE s-a produs totusi cu un ritm mai moderat, de sub 1 punct procentual anual. In context, Romania a inregistrat cea mai rapida crestere a datoriei publice dintre tarile Uniunii Europene.

In aceste conditii, economisirea si valorile responsabilitatii economice trebuie reabilitate, astfel incat sa ghideze politicile publice in atingerea obiectivelor cheie de sustenabilitate financiara. Atunci cand statul face dovada responsabilitatii, prin bugete publice credibile si sustenabile, transmite populatiei si firmelor un mesaj coerent in favoarea disciplinei financiare. Altminteri, se deschide insidios capcana populismului economic, iar politicile publice recurg doar la solutii facile si pe termen scurt, bazate pe consum si deficite bugetare, in detrimentul investitiilor si al echilibrelor macroeconomice.

Tocmai de aceea, educatia financiara trebuie sa reprezinte un obiectiv strategic pentru o societate civilizata, atat in ceea ce priveste cultivarea comportamentelor adecvate de economisire si investire, la nivel de individ si in sfera mediului de afaceri, cat si in promovarea unor politici publice sanatoase, in consonanta cu principiile economiei de piata si ale sustenabilitatii financiare.

Desi suntem, gratie tehnologiei, doar "la un click distanta" de achizitiile de consum si gestiunea conturilor de economisire si investitii, educatia financiara este indispensabila pentru decizii corecte, iar dobandirea acesteia nu este la fel de spontana precum tehnologia, cerand eforturi consecvente.

Educatia financiara este un angajament asumat la nivelul Bancii Nationale a Romaniei si al statului roman, prin Strategia Nationala de Educatie Financiara, la implinirea careia contribuim si prin aceste proiecte editoriale, avand convingerea ca dezvoltarea Romaniei se sprijina pe o gandire economica sanatoasa, atat in randul populatiei, cat si al decidentilor preocupati de politici publice sustenabile.