Zf 24

Romania trebuie sa se bazeze pe o scoala de economie puternica, iar prin "scoala de economie" inteleg mai mult decat formarea de specialisti in diverse domenii, contabilitate, finante, marketing, turism etc. Ma refer aici atat la competentele specifice economistului de business , cat mai ales la viziunea necesara economistului de public policy .

O economie performanta, competitiva si rezilienta este rodul unei scoli de economie cu aceleasi atribute. Economia nu poate evolua independent de competentele pe care le ofera scoala romaneasca, asa cum mediul de afaceri nu poate performa fara o clasa manageriala dinamica si competitiva.

De aceea, consider ca scoala economica are responsabilitati directe, atat fata de economia reala, cat si pentru calitatea politicilor publice.

Academia de Studii Economice performeaza continuu in raport de exigentele pietei muncii, iar mediul universitar romanesc trateaza, cu toata seriozitatea, provocarile educationale si de cercetare actuale. Dar schimbarile structurale din economie, transformarile tehnologice si solutiile necesare in planul politicilor publice, impun tuturor adaptari rapide, inclusiv noua, ca autoritati monetare si financiare.

Romania se confrunta deja cu decalaje structurale importante, iar deficitul de forta de munca bine calificata este, de multi ani, una dintre cele mai presante probleme ale mediului de afaceri.

Totodata, sectorul financiar-bancar resimte acut presiunea crescuta a tehnologiilor digitale si a inteligentei artificiale. Iar tehnologia nu doar eficientizeaza intermedierea financiara, ci o face mai accesibila, mai ales in conditiile in care Romania are cea mai scazuta intermediere financiara din UE, proportia activelor bancare in PIB fiind de doar 50%.

Economistii de business , dar si economistii de public policy , se confrunta cu sarcini si provocari serioase, pe masura vulnerabilitatilor din economie. De exemplu, in privinta surselor de finantare a firmelor, in Romania, apelul la creditul comercial este cel mai ridicat dintre toate tarile UE, anume 17% din pasive. Spre comparatie, creditul bancar detine o pondere de doar 9% in total pasive ale firmelor. Ca imagine de ansamblu, 79% din companiile din Romania apeleaza la finantare din fonduri interne, fata de doar 16% conform mediei UE, ceea ce incetineste ritmul de dezvoltare a firmelor.

Daca scoala economica de business se adapteaza mai usor, sub presiunea fortelor pietei si a noilor tehnologii, scoala economica de politici publice isi structureaza mai greu produsul, si as spune ca este mult mai discreta ca prezenta in dezbaterea economica.

In aceasta privinta, rolul nostru, al autoritatilor de reglementare din sfera economica, monetara si financiara, este unul semnificativ. De aceea este important sa venim in intampinarea universitatilor de profil, cu propuneri articulate de programe de studiu si proiecte de cercetare stiintifica, adaptate provocarilor cu care ne confruntam. In acest sens, colaborarea BNR-ASE este productiva, dar merita sa ne gandim, in continuare, la mai mult si mai bine.

Scoala economica de politici publice trebuie sa raspunda provocarilor existente la nivel macroeconomic si sectorial. Romania se confrunta cu dezechilibre economice majore, alimentate preponderent de politici prociclice interne, nu de socuri exogene.

In ultimii ani, problema economica a Romaniei este povara deficitelor gemene, care s-au adancit pe fondul unor politici bugetare aflate pe contrasensul responsabilitatii. In acest context, datoria publica a inregistrat cea mai rapida crestere din Uniune, si se afla acum aproape de nivelul de referinta de 60% din PIB.

Totodata, Romania inregistreaza deficiente in planul politicilor sectoriale, deficiente evidente mai ales in perioade de criza. Absenta unor politici coerente si cu viziune, in special in domenii strategice, precum energia, slabeste capacitatea economiei de a raspunde eficient in cazul unor socuri, precum sunt socurile generate de razboi, cu care ne confruntam, iata, tot mai des si mai intens.

In aceste conditii, scoala economica de politici publice dobandeste un rol esential, iar economistii care fundamenteaza deciziile de politica economica au o responsabilitate profesionala deosebit de importanta. Si ma refer aici la responsabilitatea sustenabilitatii.

Rolul scolii de economie este acela de a produce competente tehnice, dar si de a conferi tinerilor economisti un mod calitativ de a gandi si actiona, care sa protejeze economia de erori si decizii arbitrare. Politicile economice ne pot duce si pe directii gresite, a caror corijare sa necesite eforturi si costuri vreme de ani sau decenii.

Asistam acum la evolutii globale care, prin tensiuni geopolitice severe, slabirea libertatii comerciale si a ordinii institutionale, ne pot impinge in capcane greu de remediat. Toate aceste provocari pot fi urmarite prin programe academice de calitate si prin dezbateri deschise, inclusiv despre rolul cheie al economistului in vremurile actuale.

Eu sunt convins ca, impreuna cu colegii din Academia de Studii Economice, dar si cu economisti din alte universitati, si cu sprijinul Bancii Nationale a Romaniei, dezbaterile economice isi vor gasi reflectarea in solutii sanatoase pentru dezvoltarea Romaniei.