Business international

In lumea dezvoltata, investitorii cer un pret mai mare pentru banii lor de la guverne. Yieldurile obligatiunilor guvernamentale ale Marii Britanii, Frantei, Germaniei, SUA si Japoniei cresc. Marea Britanie a devenit prima mare economie de dupa criza datoriilor din zona euro care se imprumuta de pe piete cu yielduri mai mari de 6%. In septembrie, randamentele obligatiunilor cu scadenta la 10 ani ale SUA au trecut de pragul de 5% pentru prima data in ultimele cateva decenii. Investitorii sunt nervosi.

In septembrie, Fed, banca centrala a SUA, a majorat dobanzile de politica monetara pentru prima data dupa trei ani de frica inflatiei. Cu o saptamana mai devreme, la fel a facut si BCE, banca centrala a zonei euro. Kenneth Rogoff, economist american vestit si sustinator inversunat al austeritatii in timpul Marii Crize Economice Mondiale, avertizeaza ca SUA se apropie de o criza a datoriilor. Piata globala a bondurilor trimite un mesaj clar intr-un mod brutal: era finantarii ieftine pentru guverne a apus, dupa cum scrie The Economist.

Ingrijorator, costurile de finantare cresc cand datoriile publice sunt la cote record. Mai ales in SUA. Si cand lumea sta ca pe un butoi cu pulbere. Dar este prea putina vointa pentru a strange cureaua. Este nevoie de bani multi pentru aparare, razboaie si pentru energia scumpa.

In lume, ciudatenia este ca in economiile emergente socul de pe piata globala a obligatiunilor este mai mic. Yieldurile cresc, dar mai slab fata de cele ale statelor avansate economic. Ungaria, de exemplu, este singura tara europeana ale carei yielduri pentru obligatiunile pe zece ani sunt inca in scadere de la inceputul anului. Ele au inceput sa creasca in trimestrul III, dar sunt in continuare mai mici decat erau de la inceputul anului. Este efectul unui guvern pro-UE si proeuro. Ungaria obisnuia sa fie cea mai slaba veriga a Europei de Est, economic si financiar. De cand Peter Magyar si partidul sau Tisza au castigat alegerile, Ungaria este rasfatata pietelor financiare. Totusi, si ea este lovita de furtuna.

In zona euro, diferenta dintre yieldurile obligatiunilor Frantei si cele ale Germaniei a ajuns la aproape un punct procentual si jumatate, cel mai mare spread de dupa criza datoriilor din zona euro.

Investitorii cauta sa se refugieze de furtuna de pe piata obligatiunilor suverane in active germane. Bondurile germane sunt un refugiu clasic. Iar diferenta atat de mare fata de obligatiunile franceze sugereaza ca in zona euro a aparut o noua veriga slaba. Problema franceza erodeaza deja puterea monedei euro, care se depreciaza fata de dolar, incurcand calculele de politica monetara, adica de lupta cu inflatia sau pentru stimulare economica, ale BCE.

Daca ascensiunea fortelor de extrema dreapta si a urmasilor comunistilor in alegerile locale din Germania ar trebui sa puna pe ganduri intreaga Europa, perspectiva ca dupa zece ani cu reformistul Emmanuel Macron in functia de presedinte Franta sa ajunga sa fie condusa de un politician extremist, fie el de dreapta sau de stanga, ar trebui sa inspaimante. Investitorii reactioneaza deja. Yieldurile obligatiunilor pe 10 ani ale Frantei au urcat de la 3,5% la inceputul anului la peste 4,9% la sfarsitul saptamanii trecute. Pretul finantarii a inceput sa creasca in vara. Franta are o datorie de aproape 120% din PIB, uriasa dupa orice standarde, iar aceasta creste rapid.

Piata obligatiunilor nu anticipeaza ca Franta isi va reduce prea curand datoria si a inceput sa ia in calcul posibilitatea ca a doua economie ca marime a zonei euro sa intre in incapacitate de plata, spune Thierry Wizman, strateg la Macquarie Group, citat de revista Fortune. El a explicat ca, in prezent, costul asigurarii impotriva riscului de incapacitate de plata a Frantei este cel mai ridicat in randul celor mai mari tari din Europa. Iar acest lucru se vede in diferenta dintre yieldurile franceze si cele germane.

Fundamentele economice ale Frantei sunt ingrijoratoare: o crestere anemica a PIB-ului, un deficit bugetar estimat la aproximativ 5,4% din PIB si costuri in urcare pentru serviciul datoriei, pe fondul saltului randamentelor.

Totodata, se preconizeaza ca raportul datorie/PIB al Frantei va urca la 122% anul viitor, iar cel mai recent plan guvernamental nu a reusit sa stopeze cresterea yieldurilor obligatiunilor, investitorii punand la indoiala credibilitatea acestuia.

In cazul Frantei, "problema specifica este polarizarea politica, aparuta - la fel ca in restul Europei - in principal din cauza chestiunii imigratiei, si nu a problemelor fiscale. Totusi, in Franta, nici stanga populista, nici dreapta populista nu sustin politici fiscale de austeritate", a spus Wizman.

Candidatul prezidential de extrema-stanga Jean-Luc Melenchon isi fundamenteaza campania pe un plan care prevede ca banca centrala pur si simplu sa anuleze titlurile de datorie franceze pe care le detine. Totodata, lidera de extrema-dreapta Marine Le Pen - favorita in sondajele pentru alegerile prezidentiale - a propus reduceri de taxe si a promis sa coboare varsta de pensionare in Franta pana la 60 de ani, in ciuda faptului ca sistemul de pensii, deja generos, absoarbe o parte tot mai mare din buget. Anul viitor, in primavara, sunt programate alegeri pentru presedinte, si sunt sanse mari ca in al doilea tur de scrutin sa ajunga cei doi candidati extremisti, partidul lui Le Pen, Adunarea Nationala (Rassemblement National - RN), fiind considerat probabilul castigator.

"Prin urmare, desi un caz de incapacitate de plata (default) pur si simplu ar putea fi un eveniment cu probabilitate scazuta, o presedintie condusa de RN - avand un impact negativ asupra bugetului pentru anul 2028 si asupra perceptiei riscului de credit - reprezinta un scenariu cu o probabilitate ridicata, de aproape 50%", a adaugat Wizman.