Eveniment

￢ UE isi va reduce perspectivele de crestere economica si va majora previziunile privind inflatia, deoarece razboiul din Iran a provocat Europei un "soc stagflationist", spune comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis. Economistii romani: Nu ne mira, traim aceasta situatie de mai multe trimestre.

Intr-un interviu pentru canalul american CNBC, comisarul Valdis Dombrovskis spune ca Europa se confrunta cu un "soc stagflationist" din cauza razboiului din Iran.

"In viitorul raport de primavara al Comisiei UE (care va fi publicat maine - n. red.), previziunile de crestere sunt in scadere, iar previziunile privind inflatia sunt in crestere. Temerile de stagflatie au crescut in ultimele saptamani, deoarece o solutionare durabila a razboiului cu Iranul se dovedeste evaziva, iar Stramtoarea Hormuz ramane inchisa. Ne confruntam cu un soc stagflationist", a spus comisarul, potrivit sursei citate.

Ne asteptam la anuntul Comisiei. Deja prognozele de crestere au fost injumatatite si s-ar putea sa fie si mai rele pe viitor, in functie de cat va mai dura raboiul. Iar impactul inflationist este gradual si in timp, spune economistul Laurian Lungu.

"In toamna, la recolta, s-ar putea sa vedem inca un salt al inflatiei. Pretul alimentelor ar putea creste pentru ca in agricultura a fost o problema cu fertilizatorii, iar productia ar putea fi mai mica. Am simtit cresterea pretului petrolului pe piata internationala, cand pretul carburantilor la pompa a crescut. Dar faza a doua, cresterea preturilor la alimente ca urmare a cresterii pretului petrolului, nu s-a consumat, inca."

Suntem de cateva trimestre in situatia de stagflatie - crestere economica mica, inflatie mare. Pentru Romania, anuntul Comisiei nu este nicio surpriza, spune profesorul de economie Aurelian Dochia.

"Ingrijorator este ca intreaga Uniune Europeana este in aceeasi situatie si, cum exporturile Romaniei sunt directionate in majoritate catre tarile Uniunii, recuperarea economica va fi mai grea."

Inflatia, care parea ca se domoleste treptat, a sarit la 11%, ca urmare a razboiului impotriva Iranului, declansat de Donald Trump. Prevederile de crestere economica ale Comisiei, pentru 2026, erau de 1,5%. Pentru Romania erau de 1,1%, previziunile Comisiei, si de 1%, ale Guvernului de la Bucuresti. Insa bancile, care fac prognoze pe termen mediu, si-au injumatatit aceste prognoze, mai ales dupa aparitia datelor privind evolutia economiei in T1, care a continuat sa ramana in recesiune tehnica dupa o cadere de 1,7% an/an. Altele analize plaseaza Romania in scenariul de recesiune ca baza de referinta. BCR, de exemplu vede o cadere economica de 0,3%, pe intreg anul 2026.

"Plus, minus 1-2% e cam tot pe acolo. Totul depinde de cat de adanca va fi caderea", spune Laurian Lungu. Solutia pentru iesirea din stagflatie? Solutiile sunt doua: ori scazi taxele, ori cresti productivitatea. Dar principala solutie este reducerea de taxe, spune economistul.

Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a spus ieri ca nimeni nu trebuie sa se gandeasca la cresteri de taxe, dar nici la reducerea lor, cel putin pana cand situatia nu se stabilizeaza.

Potrivit lui Laurian Lungu, noua criza venita din exterior ne-a prins ca in 2008 - si aceea a fost tot o criza externa - cu deficite mari. Si acum marjele de manevra sunt, ca si atunci, foarte reduse.

Exista si o parte buna: criza ar putea accelera tranzitia spre economia verde, iar unele industrii pot sa creasca. Daca vedem in prezent, programul de reducere a deficitului trebuie mentinut. Deficitul bugetar trebuie tinut sub control, asta ar ajuta enorm economia, plus ca ai avea un plus de credibilitate pe piete, spune economistul.

Situatia s-ar putea perpetua chiar pe un deceniu, spune Aurelian Dochia.

Vor exista schimbari, in zona de energie si a industriei prelucratoare. Acest din urma aspect va conduce la dezechilibre intre consum si industrie - accentul se pune pe industria militara, care nu foloseste consumatorului de rand. "Va fi bine pentru unii, in vreme ce altii va trebui sa stranga cureau. Nu vad o solutie care sa conduca cresterea veniturilor si a nivelului de trai. Ani de zile am trait peste puterea noastra, imprumutandu-ne. Toata aceasta crestere prin imprumuturi s-a incheiat. Dar va fi si o problema politica pentru ca, in fata greutatilor, oamenii se vor indrepta spre cei care promit mai mult. Vor inflori promisiunile populiste, nu se intampla doar la noi. Partea buna este ca, odata ajunsi la putere, populistii isi domolesc discursul, cum s-a intamplat in Italia, cum este de asteptat sa se intample in Ungaria. Asa ca teama ca la guvernare va ajunge un partid populist (AUR - n. n.) este exagerata", spune Aurelian Dohia.

Data fiind situatia, marja de actiune a factorilor de decizie politica este "mai limitata acum", lasand putin loc pentru tipul de raspuns fiscal pe scara larga observat in timpul pandemiei de coronavirus, spune comisarul Dombrovskis.

"Credem ca este important ca masurile de sprijin pe care le luam sa fie temporare si specifice, nu unele care sustin de fapt o cerere ridicata de combustibili fosili. Cu cat conflictul se prelungeste mai mult, cu atat este mai mare riscul unor blocaje in aprovizionare, ceea ce intareste mesajul nostru ca raspunsul politic nu ar trebui sa creasca cererea de combustibili fosili".

Criza va accelera tranzitia catre energia verde spune si Laurian Lungu.