Eveniment

"Ne uitam la Romania ca la o economie care intra intr-o noua crestere structurala, una determinata de investitii. Aceasta crestere are la baza fondurile europene, securitatea si alocarea capitalului, care vor defini urmatoarea perioada."

Romania se afla intr-o noua etapa de crestere structurala, una bazata pe investitii, fonduri europene si realocarea capitalului, dincolo de "zgomotul pe termen scurt", a spus Ioan Nistor, economist-sef al Bancii Transilvania, in cadrul unui panel dedicat Romaniei organizat la Viena, la FT Live - The Central & Eastern European Forum. Where CEE Markets Thrive.

"Ne uitam la Romania ca la o economie care intra intr-o noua crestere structurala, una determinata de investitii. Aceasta crestere are la baza fondurile europene, securitatea si alocarea capitalului care vor defini urmatoarea perioada", a spus Nistor.

Potrivit acestuia, economia Romaniei a ajuns la un PIB de aproximativ 351 mld. euro si la un nivel de 78% din media UE in termeni de paritate a puterii de cumparare, cu Bucurestiul la 191% din media UE, dar si cu regiuni precum Nord-Estul la doar 46%.

Economistul-sef al Bancii Transilvania considera ca Romania va intra intr-o faza de convergenta interna mai rapida, sustinuta de investitii publice si private. "De aceea credem ca vom vedea o convergenta interna mai puternica de acum inainte. Economia se va dezvolta mai rapid si la nivel intern", a afirmat el. Romania are alocate peste 50 mld. euro din fonduri europene prin PNRR si fondurile de coeziune, destinate investitiilor in energie, digitalizare si infrastructura, iar rata de absorbtie este de 16,3%, peste media UE.

In ceea ce priveste investitiile straine directe, Nistor a aratat ca Romania a atras anul trecut 5,6 mld. euro, in special in intermediere financiara, industrie si comert, dar a subliniat si cresterea investitiilor romanilor in afara tarii. "Este interesant de remarcat si faptul ca iesirile de capital, romanii care investesc in strainatate, s-au dublat anul trecut fata de anul anterior", a spus el. Cresterea PIB real este estimata la 0,9% in acest an, nivel apropiat de cel inregistrat pana in prezent.

Romania are dezechilibre, in special pe zona bugetara insa, potrivit economistului, acestea sunt deja adresate prin politici fiscale. "Avem dezechilibre, dar partea importanta este ca avem si raspunsul de politica publica. Datele pentru octombrie arata deja o imbunatatire a deficitului bugetar", a afirmat Nistor. El a adaugat ca in urma masurilor fiscale adoptate in 2024 si 2025 deficitul bugetar ar putea inchide anul sub nivelul estimat de 8,4% din PIB, iar in 2026 ar urma sa scada spre 6,5%. "Asta pune Romania pe o traiectorie buna pentru a ajunge la tinta de 3% a Comisiei Europene pana in 2030."

Datoria publica a Romaniei ramane sub media UE, ceea ce ofera spatiu de finantare pentru investitii. "Acest lucru ofera Romaniei suport pentru imprumuturi, nu doar pentru finantarea deficitului, ci si pentru sustinerea investitiilor care vor impulsiona economia", a explicat economistul.

Inflatia ramane ridicata, la 9,7% la final de an, insa Nistor a subliniat ca aceasta a fost determinata in mare parte de masurile fiscale adoptate anterior. "Estimarile noastre arata ca anul viitor inflatia se va reduce la mai mult de jumatate, spre 4,3%, cu o scadere mai accentuata in a doua parte a anului", a spus el. Rata somajului este stabila, in pofida presiunilor fiscale, ceea ce indica rezilienta economiei, desi somajul in randul tinerilor ramane ridicat.

Politica monetara ar urma sa devina mai relaxata. "Rata de politica monetara este la 6,5% si ne asteptam la trei reduceri anul acesta, ceea ce va oferi economiei mai multa forta pentru investitii si crestere", a afirmat Nistor. In paralel, deficitul comercial da semne de ameliorare, pe fondul cresterii exporturilor industriale si al revenirii economiilor occidentale. "Estimarile noastre sunt ca vom inchide deficitul comercial mai bine decat anul trecut", a spus el.

Romania ramane o economie atractiva din punct de vedere fiscal, atat pentru investitori, cat si pentru companii, a mai aratat economistul. "Din perspectiva taxarii, Romania ramane atractiva, iar tarifele si structura fiscala ofera un avantaj competitiv companiilor", a afirmat el.

In ceea ce priveste sectoarele cu potential, Ioan Nistor a indicat industria ca principal motor al exporturilor, cu doua treimi din livrarile externe si o contributie de 27% la PIB.

"Vedem ca industria a depasit perioada de scadere si intra intr-o faza de relansare, sustinuta de nearshoring si exporturi", a spus el. Constructiile se afla intr-un ciclu investitional puternic, cu efecte de antrenare in logistica, energie si sectorul regenerabil.

Sectorul apararii capata o importanta strategica, in contextul pozitiei geostrategice a Romaniei. "Avem 16,7 mld. euro din programul SAFE care urmeaza sa fie investiti nu doar in aparare, ci si in sectoare conexe, inclusiv infrastructura", a declarat Nistor, mentionand si intentia de crestere a bugetului apararii spre 5% din PIB in urmatorii ani.

Pe zona energetica, Romania are deja 64% din productia de electricitate din surse cu emisii scazute si un grad ridicat de independenta energetica. Infrastructura este un alt pilon major, cu planuri de dublare a retelei de autostrazi pana in 2030 si cu Portul Constanta ca principal hub la Marea Neagra. Transportul aerian a ajuns la 26 milioane de pasageri in 2024.

Agricultura ramane un sector-cheie, insa accentul se muta spre procesare. "Vedem o tranzitie de la productia de materii prime catre alimente procesate, cu valoare adaugata mai mare, iar aici exista multe investitii in derulare", a spus Nistor.

In concluzie, economistul-sef al Bancii Transilvania a subliniat ca Romania va iesi din 2026 cu fundamente economice mai bune decat la inceputul anului. "Vedem Romania iesind din 2026 cu fundamente mai solide decat a intrat. Dezechilibrele au deja un raspuns, iar acest raspuns incepe sa dea rezultate. Romania este setata sa livreze crestere", a afirmat el.