Business international

Noile restrictii sunt nuantate si ambitioase, ceea ce va face si mai dificila punerea lor in practica, noteaza Politico.

Proiectul de lege al presedintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen menit sa-i tina pe tinerii europeni departe de social media este o reactie ambitioasa la temerile in crestere privitoare la potentialul impact negativ al platformelor online. Pentru a face ca restrictiile propuse sa devina realitate va fi nevoie de un intreg nou nivel de ambitie.

Comisia Europeana trebuie acum sa negocieze cu guvernele nationale si expertii in tehnologie pentru a determina exact cum poate fi impusa la nivel european o lege care ar interzice accesul copiilor cu varste de sub 13 ani la social media si restrictiona sever accesul celor cu varste de sub 15 ani fara a incalca intimitatea tinerilor si deopotriva a celor mai in varsta in procesul verificarii varstei utilizatorilor. Diminuarea efectelor negative ale social media asupra tinerilor este o prioritate de top pentru presedinta Comisiei, medic si mama a sapte copii care a criticat in repetate randuri impactul internetului asupra sanatatii minorilor de la discursul despre Starea Uniunii din 2025.

"Daca o platforma vrea sa aiba acces la minori, trebuie sa dovedeasca mai intai ca prezinta siguranta", a declarat aceasta in fata reporturilor cu ocazia prezentarii oficiale a EU Kids Act.

Masurile propuse de UE vin dupa ce Australia a impus prima interdictie nationala din lume privind retelele de socializare in decembrie 2025, blocand accesul celor cu varste de sub 16 ani la platforme ca Instagram si YouTube. Interdictia a avut un impact limitat pana acum, autoritatile australiene dand vina pe nerespectarea reglementarilor de catre platforme.

Activistii din domeniul drepturilor copilului si unele guverne din UE au argumentat ca interdictiile generalizate nu sunt solutia, pentru ca incalca drepturile oamenilor la informare si exprimare.

Preocuparile lor au fost integrate in noua propunere, care incearca sa impace consideratii uneori contradictorii si tinteste canale online dincolo de social media traditionala, printre care chatbot-urile AI si jocurile video.

Insa nuantele din legislatie nu vor face decat sa creasca provocarea de a transforma legea in realitate.

Propunerea ia de asemenea in considerare abordarile diferite pe care capitalele UE le dezvoltau deja in masurile lor nationale. Cele mai importante doua capitale de "impacat" sunt Parisul si Berlinul, care cereau interdictii pentru copiii sub 15 ani si respectiv sub 13 ani. Abordarea Kids Act, care include restrictii diferite la fiecare varsta, ar putea multumi ambele capitale.

Finalizarea regulilor va fi o batalie dificila pentru legislatorii europeni. Propunerea de 55 de pagini are nevoie de aprobarea guvernelor nationale si Parlamentului European.

Estonia indeosebi ar putea fi un negociator dificil dupa ce s-a opus public oricarei astfel de interdictii sau limite de varsta. Roma s-a pronuntat la randul sau pana acum impotriva restrictionarii accesului la social media. Ministrul olandez Willemjin Aerdts a anuntat ca tara sa sustine propunerea, dar ar prefera ca varsta minima sa fie stabilita la 15 ani. Un purtator de cuvant pentru ministerul digital spaniol a sublinat eforturile tarii sale de a stabili pragul la varsta de 16 ani.

Totusi, avand in vedere ingrijorarile in crestere ale grupurilor de parinti si opozitia publica in crestere fata de platformele tech, multe capitale UE sunt motivate sa solutioneze aceasta problema rapid.

Comisia vrea sa finalizeze negocierile in urmatoarele opt, pana la 12 luni, a declarat un oficial al acesteia. Totusi, procedurile necesare ar plasa data implementarii la mijlocul anului 2028 din moment ce legea include o perioada de tranzitie de sase luni.

Tinta este una ambitioasa pentru procesul legislativ al UE. Pentru alte legi tech importante, perioada de negociere a depasit doi ani.

Grupurile pentru drepturile copilului si-au exprimat ingrijorarea privitor la focusul pe controlul parental. Un focus excesiv in acest sens ar putea fi prea invaziv si i-ar dezavantaja pe copiii ai caror parti nu pot petrece mult timp cu ei, a declarat Srrine Vesth Rasmussen, consultant la grupul danez Brrns Vilkar.

Potrivit ministrului grec al guvernantei digitale Dimitris Papastergiou, parintii nu ar trebui impovarati excesiv, responsabilitatea principala trebuind sa apartina platformelor.

Un punct cheie de dezbatere ar putea fi implicatiile legii pentru drepturile la viata privata. Din moment ce reglementarile fac obligatorie verificarea varstei pentru acces la social media, oamenii vor fi nevoiti sa-si dovedeasca varsta prin partajarea unei versiuni digitale a actului lor de identitate. Exista avertismente ca guvernele sau companiile s-ar putea folosi de aceasta procedura pentru a monitoriza ce fac oamenii online, creand in acelasi timp o tinta tentanta pentru hackeri.

Comisia admite ca legea propusa nu este perfecta si ca ocolirea restrictiilor ete posibila. In schimb, o vede ca pe primul pas intr-un lung proces de schimbare a atitudinilor oamenilor privitoare la siguranta.