Companii

Romania a inregistrat in 2025 a doua cea mai mare crestere a proiectelor de investitii straine directe (ISD) din Uniunea Europeana (UE), dupa Grecia, urcand astfel doua locuri in clasamentul indicelui european de atractivitate a investitiilor straine directe, situandu-se pe 9 la nivelul UE, arata studiul EY Attractiveness Survey Romania 2026.

Evolutia a fost sustinuta de investitiile in sectorul digital, dar si cele industriale - masini si echipamente. De asemenea, sectoare precum cel de software si servicii IT au ramas inca puncte forte pe harta investitiilor, dupa ce in mai multe editii ale studiului s-au clasat chiar la varful domeniilor "tractor" al investitiilor straine directe.

In 2025, fluxurile de investitii straine directe in Romania au revenit la 8,1 miliarde euro, in timp ce numarul proiectelor anuntate a crescut cu 16%, ajungand la 109, iar locurile de munca generate de ISD au avansat cu 39%, pana la 5.710, mai arata studiul Attractiveness Survey Romania 2026.

Mai mult, datele arata ca dinamica pozitiva din 2025 a fost sustinuta in principal de investitorii deja prezenti pe piata, care au ales sa isi extinda operatiunile dupa validarea conditiilor locale - forta de munca, costuri si mediu operational.

Iar atractivitatea Romaniei vine intr-un context in care la nivel european lucrurile au luat o traiectorie descrescatoare. Astfel, proiectele de investitii straine directe anuntate in Europa au scazut cu 7% in 2025 fata de 2024 si au ramas cu 24% sub varful din 2017, reflectand costuri ridicate ale energiei, incertitudine geopolitica, constrangeri financiare si presiuni mai ample asupra competitivitatii in intreaga Europa, se arata in studiul citat.

"Mentinerea acestui context favorabil nu este insa garantata. Increderea investitorilor straini in 2026 ramane pozitiva, dar mai prudenta: 52% se asteapta ca atractivitatea Romaniei sa se imbunatateasca in urmatorii trei ani, dar in scadere de la 58% in anul anterior si sub nivelul de 67% atins in 2024", a spus Bogdan Ion, country managing partner in cadrul EY Romania si Moldova. El adauga ca aceasta tendinta de temperare este semnalul pe care Romania trebuie sa il ia in serios.

"Momentumul din 2025 a fost real, dar el se poate estompa daca nu este transformat in predictibilitate, livrare de infrastructura publica, o administratie mai rapida si mai bine organizata, energie accesibila, alocari mai eficiente ale ajutoarelor de stat si acces mai bun la finantare", a adaugat Bogdan Ion care puncteaza faptul ca dupa ce Romania a captat atentia investitorilor straini intr-un context economic dificil, trebuie sa transforme acest lucru in incredere, an dupa an.

"Urmatoarea etapa a investitiilor straine nu va apartine celei mai ieftine piete, ci aceleia care implementeaza cel mai bine masurile pe care investitorii le asteapta". De altfel, majoritatea investitorilor inca se asteapta ca atractivitatea Romaniei sa se imbunatateasca in urmatorii trei ani, arata datele din studiul EY Attractiveness Survey Romania 2026. Insa, apetitul pentru investitii s-a moderat, mai putine companii intentionand sa infiinteze sau sa extinda operatiunile.

Romania se contureaza ca hub de nearshoring

La randul lui, Peter Latos, partner si liderul EY-Parthenon Romania, divizia EY care ofera consultanta in strategie si tranzactii transformative, a observat ca intrarile de ISD din 2025 au fost in mare parte concentrate in sectoarele de productie, tehnologie, transport si logistica, constructii si energie, reflectand atractivitatea Romaniei ca hub solid de nearshoring, precum si rolul sau in tranzitia energetica europeana. "Nearshoring" este procesul prin care companiile relocheaza centrele de productie din strainatate intr-o tara mai apropiata de tara de origine a producatorului. Un exemplu este mutarea centrelor de productie ale unor companii europene dinspre Asia spre Europa Centrala si de Est.

"Activitatea de fuziuni si achizitii din ultimii ani a fost, de asemenea, puternic concentrata, aproape 60% din numarul tranzactiilor din ultimul deceniu vizand patru sectoare: imobiliare si constructii, produse de consum si retail, tehnologie si energie. Aceasta reflecta in mare masura cresterea PIB-ului bazata pe consum in aceasta perioada si tranzitia graduala de la o economie orientata spre productie la una bazata pe servicii, precum si investitiile in energie regenerabila", a punctat Peter Latos. Iar cererea pentru spatii noi de birouri, retail si rezidential, combinata cu nivelul inca scazut al suprafetei de retail pe cap de locuitor, a sustinut randamentele si a determinat tranzactionarea portofoliilor, in timp ce investitorii au sustinut companiile de consum pentru a valorifica consumul ridicat al populatiei si dezvoltarea accelerata a capacitatilor de energie regenerabila, a adaugat el.

Mai mult, Guillaume Macczak, partner, GBS & Finance Consulting in cadrul EY Romania, subliniaza ca performanta Romaniei din 2025 confirma faptul ca tara se contureaza ca un hub credibil de nearshoring in Europa, evoluand contrar tendintei generale de scadere a investitiilor straine directe. "Aceasta dinamica bazata pe extindere reprezinta un semnal solid de incredere operationala, reflectand disponibilitatea investitorilor de a-si scala activitatile dupa validarea competitivitatii costurilor, a calitatii fortei de munca si a rolului Romaniei in lanturile valorice europene", a punctat el. Insa, atrage atentia asupra faptului ca aceasta pozitionare ramane conditionata.

"Investitorii acorda o atentie tot mai mare factorilor de executie, precum livrarea infrastructurii, predictibilitatea cadrului de reglementare si competitivitatea energetica. In acest context, capacitatea Romaniei de a-si mentine avansul in nearshoring va depinde de transformarea finantarilor europene si a avantajelor structurale in imbunatatiri constante si vizibile ale conditiilor de investitii", a mentionat Guillaume Macczak. El mai spune si ca atractivitatea Romaniei pentru nearshoring este cea mai ridicata in sectoarele de productie, furnizori din transporturi si logistica, sustinuta de o baza in crestere in domeniul echipamentelor si utilajelor, precum si in serviciile IT, ceea ce reflecta un profil echilibrat intre investitiile industriale si cele digitale.

Comparatia cu Ungaria si Polonia: Romania a inregistrat cea mai puternica crestere a ISD-urilor

Romania, Polonia si Ungaria prezinta trei traiectorii diferite ale fluxurilor de ISD intre 2023 si 2025, arata studiul Attractiveness Survey Romania 2026. Astfel, Polonia a ramas cel mai mare receptor de fluxuri de ISD dintre cele trei economii, dar Romania a inregistrat cea mai clara revenire in 2025, crescand de la 5,6 miliarde de euro la 8,1 miliarde de euro. Ungaria a continuat si ea sa creasca cu un procent mai mici insa, de la 3,71 miliarde de euro in 2024 la 3,49 miliarde de euro in 2025.Insa, spre deosebire de Polonia, ponderea proiectelor romanesti este dominata de proiectele de expansiune (55%).

Alex Milcev, partener si liderul departamentului Asistenta fiscal si juridica in cadrul EY Romania, spune ca in lupta pentru atragerea investitiilor straine directe, Romania concureaza cu tarile din regiune, in special cu Polonia si Ungaria. Iar decizia investitorilor de a alege o jurisdictie sau alta depinde de mai multi factori, iar unul dintre acestia este gradul de competitivitate si de atractivitate al sistemului fiscal fata de mediul de afaceri.

"Din aceasta perspectiva, Romania are cateva avantaje importante, precum facilitatile acordate pentru profitul reinvestit si pentru activitatile de cercetare-dezvoltare. Totusi, trebuie sa recunoastem ca si alte tari din regiune ofera scheme fiscale similare. Prin urmare, nu putem vorbi, cel putin deocamdata, despre o pozitionare fiscala unica sau exclusiva a Romaniei in competitia regionala pentru investitii", a punctat el. Mai mult, Alex Milcev adauga ca in ultimii cinci-sase ani, pe fondul constrangerilor bugetare, mai ales in perioada post-pandemie, amploarea facilitatilor fiscale si a altor beneficii oferite de state companiilor private s-a redus in majoritatea tarilor din regiune.

"Aceste instrumente continua insa sa existe, iar diferenta reala nu tine doar de existenta lor pe hartie, ci si de usurinta cu care investitorii pot avea acces efectiv la ele. Din acest punct de vedere, Romania are un bilant neuniform. In anumite zone, cadrul fiscal poate fi competitiv, insa atractivitatea lui este diminuata atunci cand aplicarea regulilor devine dificila, impredictibila sau excesiv de birocratica". Mai mult, el a observat ca un element adesea mai important decat nivelul facilitatilor fiscale este stabilitatea si predictibilitatea cadrului legislativ.

"Iar aici Romania mai are inca de lucru, daca doreste sa transforme avantajele existente intr-un argument credibil si constant pentru investitorii straini". Daca ne uitam la regiuni, observam ca Bucuresti-Ilfov este lider in ceea ce priveste numarul de proiecte de investitii straine directe in 2025 cu 45 de proiecte, dar a generat doar 754 de locuri de munca, sau 17 locuri de munca/proiect, reflectand profilul sau de servicii, logistica si cercetare-dezvoltare. Cea mai mare intensitate a crearii de locuri de munca este in afara Capitalei: Sud-Vest Oltenia a inregistrat 737 de locuri de munca din doar 4 proiecte, Nord-Vest 1.375 de locuri de munca din 14 proiecte, Centru 1.108 locuri de munca din 13 proiecte si Vest 909 locuri de munca din 11 proiecte. Prin urmare, Bucurestiul este lider in ceea ce priveste volumul, in timp ce centrele regionale de productie determina cea mai mare intensitate a ocuparii fortei de munca in ceea ce priveste numarul mediu de locuri de munca raportate pentru toate proiectele anuntate, mai arata studiul citat.

La ce sa ne asteptam in 2026? Creste numarul de fuziuni si achizitii?

Peter Latos, partener si liderul EY-Parthenon Romania, spune ca pe fondul incetinirii cresterii PIB-ului, pe masura ce efectul deficitului gemen reduce consumul gospodariilor, apare necesitatea tranzitiei catre o economie bazata pe investitii si exporturi, in care productia se concentreaza pe valoare adaugata.

"Aderarea la OCDE ar permite fondurilor de infrastructura si investitorilor institutionali sa intre pe piata locala, iar, impreuna cu alocarea de 25 milioane de euroin bugetul de stat pentru 2026 pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte de parteneriat public-privat (PPP) si cu pachetele de ajutor de stat menite sa sustina productia si sa reduca dependenta de importuri, ar facilita aceasta tranzitie pe termen mediu".

Pe termen scurt, insa, adauga el, este probabil ca economia sa ramana orientata spre consum, astfel incat ISD si activitatea de M&A vor continua sa fie concentrate in aceleasi sectoare, desi tehnologia si energia vor depasi produsele de consum si retail ca pondere.

Peter Latos punteaza faptul ca anul trecut 55% din ISD au fost proiecte de extindere, ceea ce sugereaza ca investitorii deja prezenti in Romania au avut mai multa incredere decat noii intrati sa aloce capital pentru investitii noi.

"Cresterea ISD, combinata cu faptul ca 53% din tranzactiile M&A au fost inbound si ca valorile medii ale acestor tranzactii au fost de doua ori mai mari decat cele ale tranzactiilor interne, indica faptul ca investitorii straini au fost, per ansamblu, mai increzatori decat investitorii romani in 2025". Iar aceasta tendinta a continuat si in 2026, cu o crestere a numarului total de tranzactii si a ponderii celor inbound, pe fondul preocuparilor investitorilor locali legate de perspectivele economice, contextul politic actual si impactul inaspririi politicii monetare pentru corectarea deficitelor.

"Investitorii straini in M&A vor continua sa vizeze campioni nationali si regionali, platforme care ofera oportunitati de scalare prin achizitii bolt-on si, mai ales, companii cu fundamente solide. Tranzactiile sustinute de investitori financiari (de exemplu, fonduri de venture capital, private equity si family offices), inclusiv achizitiile bolt-on realizate de companiile din portofoliu, vor creste probabil, sprijinite de cele 380 milioane de euro alocate prin Recovery Equity Fund of Funds, precum si de prezenta tot mai puternica a fondurilor mari din Europa de Vest". Iar cresterea numarului de companii care apeleaza la proceduri de concordat preventiv poate conduce la mai multe tranzactii de tip distressed si joint venture-uri, pe masura ce companiile in dificultate cauta infuzii de capital pentru a traversa perioadele de volatilitate.

"Per ansamblu, ne asteptam la o crestere atat a valorii, cat si a volumului tranzactiilor de M&A in 2026", a punctat el.

Bogdan Ion , country managing partner, EY Romania si Moldova

￢ Contextul investitiilor straine directe in Romania este unul provocator in acest an, dar oportunitatea ramane reala. In 2025, tara noastra a inregistrat 109 proiecte de investitii, in crestere cu 16%, si 5.710 locuri de munca, in crestere cu 39%, intr-un an in care investitiile straine au scazut la nivel european. In paralel, intrarile totale de FDI au revenit la 8,1 miliarde euro, o crestere de aproximativ 45% fata de 2024.

￢ Mentinerea acestui context favorabil nu este insa garantata. Increderea investitorilor straini in 2026 ramane pozitiva, dar mai prudenta: 52% se asteapta ca atractivitatea Romaniei sa se imbunatateasca in urmatorii trei ani, dar in scadere de la 58% in anul anterior si sub nivelul de 67% atins in 2024. Aceasta tendinta de temperare este semnalul pe care Romania trebuie sa il ia in serios. Momentumul din 2025 a fost real, dar el se poate estompa daca nu este transformat in predictibilitate, livrare de infrastructura publica, o administratie mai rapida si mai bine organizata, energie accesibila, alocari mai eficiente ale ajutoarelor de stat si acces mai bun la finantare.

￢ Concluzia este directa, dar constructiva: Romania a captat atentia investitorilor straini intr-un an european dificil. Acum trebuie sa o transforme in incredere, an dupa an. Urmatoarea etapa a investitiilor straine nu va apartine celei mai ieftine piete, ci aceleia care implementeaza cel mai bine masurile pe care investitorii le asteapta.

Peter Latos , partner, head of EY-Parthenon Romania

￢ Intrarile de ISD din 2025 au fost in mare parte concentrate in sectoarele de productie, tehnologie, transport si logistica, constructii si energie, reflectand atractivitatea Romaniei ca hub solid de nearshoring, precum si rolul sau in tranzitia energetica europeana. Activitatea de fuziuni si achizitii din ultimii ani a fost, de asemenea, puternic concentrata, aproape 60% din numarul tranzactiilor din ultimul deceniu vizand patru sectoare: imobiliare si constructii, produse de consum si retail, tehnologie si energie. Aceasta reflecta in mare masura cresterea PIB-ului bazata pe consum in aceasta perioada si tranzitia graduala de la o economie orientata spre productie la una bazata pe servicii, precum si investitiile in energie regenerabila.

￢ Cererea pentru spatii noi de birouri, retail si rezidential, combinata cu nivelul inca scazut al suprafetei de retail pe cap de locuitor, a sustinut randamentele si a determinat tranzactionarea portofoliilor, in timp ce investitorii au sustinut companiile de consum pentru a valorifica consumul ridicat al populatiei si dezvoltarea accelerata a capacitatilor de energie regenerabila.

￢ Pe fondul incetinirii cresterii PIB-ului, pe masura ce efectul deficitului gemen reduce consumul gospodariilor, apare necesitatea tranzitiei catre o economie bazata pe investitii si exporturi, in care productia se concentreaza pe valoare adaugata. Aderarea la OCDE ar permite fondurilor de infrastructura si investitorilor institutionali sa intre pe piata locala, iar, impreuna cu alocarea de 25 mil. euro in bugetul de stat pentru 2026 pentru pregatirea unui portofoliu de proiecte de parteneriat public-privat (PPP) si cu pachetele de ajutor de stat menite sa sustina productia si sa reduca dependenta de importuri, ar facilita aceasta tranzitie pe termen mediu.

￢ Pe termen scurt, insa, este probabil ca economia sa ramana orientata spre consum, astfel incat ISD si activitatea de M&A vor continua sa fie concentrate in aceleasi sectoare, desi tehnologia si energia vor depasi produsele de consum si retail ca pondere.

￢ In 2025, 55% din ISD au fost proiecte de extindere, ceea ce sugereaza ca investitorii deja prezenti in Romania au avut mai multa incredere decat noii intrati sa aloce capital pentru investitii noi. Cresterea ISD, combinata cu faptul ca 53% din tranzactiile M&A au fost inbound si ca valorile medii ale acestor tranzactii au fost de doua ori mai mari decat cele ale tranzactiilor interne, indica faptul ca investitorii straini au fost, per ansamblu, mai increzatori decat investitorii romani in 2025.

￢ Aceasta tendinta a continuat si in 2026, cu o crestere a numarului total de tranzactii si a ponderii celor inbound, pe fondul preocuparilor investitorilor locali legate de perspectivele economice, contextul politic actual si impactul inaspririi politicii monetare pentru corectarea deficitelor.

￢ Investitorii straini in M&A vor continua sa vizeze campioni nationali si regionali, platforme care ofera oportunitati de scalare prin achizitii bolt-on si, mai ales, companii cu fundamente solide. Tranzactiile sustinute de investitori financiari (de exemplu, fonduri de venture capital, private equity si family offices), inclusiv achizitiile bolt-on realizate de companiile din portofoliu, vor creste probabil, sprijinite de cele 380 milioane EUR alocate prin Recovery Equity Fund of Funds, precum si de prezenta tot mai puternica a fondurilor mari din Europa de Vest.

￢ Cresterea numarului de companii care apeleaza la proceduri de concordat preventiv poate conduce la mai multe tranzactii de tip distressed si joint venture-uri, pe masura ce companiile in dificultate cauta infuzii de capital pentru a traversa perioadele de volatilitate.

￢ Per ansamblu, ne asteptam la o crestere atat a valorii, cat si a volumului tranzactiilor de M&A in 2026.

Guillaume Macczak , partner, GBS & finance consulting EY Romania

￢ Performanta Romaniei din 2025 confirma faptul ca tara se contureaza ca un hub credibil de nearshoring in Europa, evoluand contrar tendintei generale de scadere a investitiilor straine directe, cu o crestere de 16% a numarului de proiecte si de 39% a numarului de locuri de munca create, in principal ca urmare a investitiilor de extindere. Aceasta dinamica bazata pe extindere reprezinta un semnal solid de incredere operationala, reflectand disponibilitatea investitorilor de a-si scala activitatile dupa validarea competitivitatii costurilor, a calitatii fortei de munca si a rolului Romaniei in lanturile valorice europene.

￢ Cu toate acestea, aceasta pozitionare ramane conditionata: investitorii acorda o atentie tot mai mare factorilor de executie, precum livrarea infrastructurii, predictibilitatea cadrului de reglementare si competitivitatea energetica. In acest context, capacitatea Romaniei de a-si mentine avansul in nearshoring va depinde de transformarea finantarilor europene si a avantajelor structurale in imbunatatiri constante si vizibile ale conditiilor de investitii.

￢ Atractivitatea Romaniei pentru nearshoring este cea mai ridicata in sectoarele de productie, furnizori din transporturi si logistica, sustinuta de o baza in crestere in domeniul echipamentelor si utilajelor, precum si in serviciile IT, ceea ce reflecta un profil echilibrat intre investitiile industriale si cele digitale. Comparativ cu Polonia si Ungaria, Romania combina costuri competitive cu un ritm solid de crestere si un nivel tot mai bun de diversificare, desi ramane in urma Poloniei in ceea ce priveste dimensiunea pietei, infrastructura si maturitatea ecosistemului, dar ofera o platforma mai larga decat modelul industrial mai concentrat al Ungariei.

￢ Etapa urmatoare de dezvoltare va depinde de capacitatea Romaniei de a depasi avantajele bazate exclusiv pe costuri, prin investitii in infrastructura, eficienta energetica si ecosisteme de inovare, permitand atragerea de activitati cu valoare adaugata mai mare, precum cercetarea-dezvoltarea (in crestere), servicii cu grad ridicat de complexitate si consolidarea pozitiei sale ca hub regional pentru productie si operatiuni.

Alex Milcev , partener, liderul departamentului asistenta fiscala si juridica, EY Romania

￢ In lupta pentru atragerea investitiilor straine directe, Romania concureaza cu tarile din regiune, in special cu Polonia si Ungaria. Decizia investitorilor de a alege o jurisdictie sau alta depinde de mai multi factori, iar unul dintre acestia este gradul de competitivitate si de atractivitate al sistemului fiscal fata de mediul de afaceri.

￢ Din aceasta perspectiva, Romania are cateva avantaje importante, precum facilitatile acordate pentru profitul reinvestit si pentru activitatile de cercetare-dezvoltare. Totusi, trebuie sa recunoastem ca si alte tari din regiune ofera scheme fiscale similare. Prin urmare, nu putem vorbi, cel putin deocamdata, despre o pozitionare fiscala unica sau exclusiva a Romaniei in competitia regionala pentru investitii.

￢ In ultimii cinci-sase ani, pe fondul constrangerilor bugetare, mai ales in perioada post-pandemie, amploarea facilitatilor fiscale si a altor beneficii oferite de state companiilor private s-a redus in majoritatea tarilor din regiune. Aceste instrumente continua insa sa existe, iar diferenta reala nu tine doar de existenta lor pe hartie, ci si de usurinta cu care investitorii pot avea acces efectiv la ele. Din acest punct de vedere, Romania are un bilant neuniform. In anumite zone, cadrul fiscal poate fi competitiv, insa atractivitatea lui este diminuata atunci cand aplicarea regulilor devine dificila, impredictibila sau excesiv de birocratica.

￢ In plus, un element adesea mai important decat nivelul facilitatilor fiscale este stabilitatea si predictibilitatea cadrului legislativ. Iar aici Romania mai are inca de lucru, daca doreste sa transforme avantajele existente intr-un argument credibil si constant pentru investitorii straini.

Ce spun unii dintre cei mai importanti executive locali despre planurile de investitii si ce avantaje are Romania pentru a atrage mai multe investitii straine directe

Christina Verchere , chief executive officer and president of the executive board, OMV Petrom

Cum s-au schimbat exact planurile dumneavoastra de investitii in Romania - au fost amanate, reduse sau extinse - in 2025 si 2026?

￢ Suntem in grafic pentru a ne indeplini strategia pentru 2030, sustinuta de investitii de 11 mld. euro. Incepand de anul trecut, am intrat in cea mai intensa etapa investitionala din istoria companiei. In 2025, am investit aproape 8 mld. lei, iar pentru acest an ne propunem sa majoram aceasta suma la aproximativ 9 mld. lei. Ne concentram pe construirea unui portofoliu diversificat, care combina energia conventionala cu solutii cu emisii reduse de carbon, consolidandu-ne totodata pozitia de jucator regional integrat.

￢ Neptun Deep, proiectul nostru emblematic, avanseaza catre momentul primei productii de gaze, estimat pentru 2027. Anul acesta, infrastructura critica este instalata in Marea Neagra romaneasca, cu sprijinul a aproximativ 50 de nave de clasa mondiala implicate in lucrari de instalare a infrastructurii si a conductelor submarine - ceea ce face ca aceasta etapa sa fie deosebit de importanta. In paralel, facem progrese solide cu unitatea noastra de combustibili sustenabili de la Petrobrazi, care ne va pozitiona drept cel mai mare producator de biocombustibili din regiunea Europei de Sud-Est. Continuam, de asemenea, dezvoltarea proiectelor solare si eoliene dintr-un portofoliu de aproximativ 2,9 GW, impreuna cu partenerii nostri.

￢ Realizarea unor investitii la niveluri record necesita un cadru de reglementare si fiscal predictibil, stabil si competitiv - mai ales intr-un mediu volatil, marcat de criza energetica post-pandemica, razboiul din Ucraina si tensiunile recente din Orientul Mijlociu.

In ce masura a reusit Romania sa gaseasca echilibrul potrivit intre securitatea energetica, accesibilitatea preturilor si sustenabilitate?

￢ Romania este bine pozitionata in peisajul energetic european aflat in transformare, avand un mix energetic diversificat, resurse semnificative si un portofoliu tot mai mare de energie curata.

￢ Romania are una dintre cele mai scazute rate de dependenta de importurile de energie din UE - aproximativ 30%, comparativ cu media europeana de 60%. Tara are un potential semnificativ: gaze naturale offshore in Marea Neagra, investitii in crestere in energie solara si eoliana, precum si o capacitate hidro importanta. Energia regenerabila din Romania a pornit de la o baza hidro puternica si s-a extins semnificativ in ultimul deceniu prin energie eoliana si, mai recent, solara. La nivelul anului 2025, Romania se situa usor peste media UE in ceea ce priveste energia din surse regenerabile, cu aproximativ 48%, comparativ cu circa 47% la nivelul Uniunii Europene.

￢ Criza recenta de aprovizionare declansata de inchiderea Stramtorii Hormuz a evidentiat inca o data importanta productiei interne de energie. In acest context, Romania a fost bine pozitionata, datorita, printre altele, sectorului sau de rafinare, precum si resurselor de petrol si gaze ale tarii. Odata cu intrarea in productie a proiectului Neptun Deep, in 2027, productia de gaze naturale a Romaniei ar urma sa depaseasca consumul, transformand tara intr-un exportator net de energie si gaze - un avantaj strategic. Primul beneficiu pentru consumatorii locali vine din proximitate. Totusi, preturile din Romania nu sunt determinate in mod izolat. Chiar daca tara are propria productie de energie, fluctuatiile preturilor internationale se reflecta, cel putin partial, pe piata interna.

￢ Desi tara beneficiaza de resurse interne solide, exista in continuare domenii in care pot fi facute progrese suplimentare. Unele industrii raman relativ energointensive si ar putea beneficia de modernizare continua, in timp ce reteaua nationala se adapteaza pentru a integra o pondere tot mai mare de energie regenerabila. Carbunele continua sa aiba un rol in mixul energetic, iar interconectivitatea regionala se consolideaza treptat. Acestea sunt provocari comune in multe piete si sunt abordate pas cu pas.

Fady Chreih , CEO, Reteaua de sanatate Regina Maria si presedintele Consiliului de Administratie pentru MediGroup Serbia

￢ Romania continua sa reprezinte una dintre cele mai atractive piete pentru investitii din regiune. In ciuda provocarilor macroeconomice si legislative curente, angajamentul nostru ramane ferm: ne continuam accelerat strategia de investitii in tehnologie, ne extindem portofoliul prin proiecte greenfield si integram noi achizitii strategice. Contextul actual nu ne-a abatut de la aceasta directie, la fel cum nici provocarile din ultimii 10 ani (marcati de pandemie sau de un context geopolitic extrem de complicat) nu ne-au oprit din a investi peste 400 milioane de euro in infrastructura. Acest istoric demonstreaza ca ne vedem de drum in mod sustinut, indiferent de climat.

￢ Aceasta pozitie reflecta o convingere profunda: in perioade de incertitudine, atitudinea jucatorilor majori din piata genereaza consecinte reale in economie. Daca marii investitori decid simultan sa inghete capitalul si sa sisteze angajarile, recesiunea devine a self-fulfilling prophecy. Desi nu este clar daca economia se indreapta in aceasta directie, urmarim cu atentie dinamica pietei si alegem, in mod deliberat, sa ne pozitionam diferit, prin continuitate si constructie.

￢ Dincolo de deciziile individuale ale companiilor, pilonul central ramane insa cadrul general. Investitorii internationali cauta, inainte de toate, predictibilitate: reguli clare si stabile, care sa permita planificarea pe orizonturi de cinci sau zece ani. Romania are toate premisele necesare pentru a deveni unul dintre cele mai dinamice hub-uri de sanatate din Europa Centrala si de Est, iar accelerarea digitalizarii sistemelor si dezvoltarea parteneriatelor public-private reprezinta motoarele principale ale acestei transformari.

￢ Experienta din ultimii ani a demonstrat clar ca atunci cand exista obiective comune si un cadru coerent de colaborare, rezultatele pentru societate si pacienti sunt concrete si masurabile. Acesta este motivul pentru care alegem sa investim in continuare si sa ne mentinem angajamentele asumate.

Carmen Petcu , general manager, DeLonghi Romania

Cum anume s-au schimbat, amanat, redus sau extins planurile dumneavoastra de investitii in Romania in 2025 si 2026?

￢ In contextul economico-politic al anilor 2025-2026, planurile noastre sunt mai mult ca oricand dedicate inovatiei, automatizarii, digitalizarii - dar cu si mai multa exigenta pe viteza. Cred ca suntem mai precauti, mult mai selectivi, ne folosim din ce in ce mai larg de competentele AI si am devenit mai agili in ceea ce priveste managementul proiectelor, tot ca o forma de adaptare la mediul rapid evolutiv in care traim.

In ce domenii considerati ca Romania are cele mai mari avantaje si dezavantaje ca destinatie de investitii, in comparatie cu alte locatii?

￢ Eu cred ca in orice domeniu o companie in Romania poate lucra bine, eficient si deveni competitiva - e doar timpul ca variabila; si nu spun acest lucru ca sa dam o imagine fortat optimista sau nerealista (sau prea ...) despre nivelul Romaniei. Noi, DeLonghi Romania, suntem o dovada mica, modesta in acest sens, dar sunt in jurul nostru multe alte companii, in cele mai variate domenii, cu planuri ambitioase de dezvoltare, digitalizare, automatizare, pentru ca investitiile facute sa devina eficiente si premiza pentru altele viitoare. Pentru ca in spatiul economic privat am dezvoltat in Romania in acesti 30-35 de ani competente noi, rezilienta, inovatie si disponbilitate de progres care sunt robuste.

￢ Cred ca aceasta ar fi abordarea corecta a intrebarii dvs, aceste elemente ne ajuta sa contribuim la crearea diferentierii, in asa fel incat domeniul sa devina un trend confirmat. E necesar sa punctam in acest fel, ca o valorizare a multor companii care activeaza pe piata romaneasca, de 30-25-10 ani-2 ani - aparitia, perenitatea, rezilienta lor va da in timp un profil interesant oricarui domeniul.

￢ Investitorii se uita la domeniu poate 5 minute, apoi se uita la companii, la oamenii lor si atunci se decid.

￢ Ce nu avem inca, dar aici cred ca nu are nici Europa in asamblu, nu avem scala adecvata unei competitii reale, de nivel mondial. NU exista inca o concentrare suficienta, o scala de actiune care sa devina remarcabila macar la nivel european, nu mai vorbim de mondial. Ar fi o directie strategica necesara concentrarea, chiar si prin sindicalizare a anumitor jucatori pe piata, in anumite domenii, ca sa conteze in global.

Nicolas Richard , CEO, ENGIE Romania

Cum anume s-au schimbat, amanat, redus sau extins planurile dumneavoastra de investitii in Romania in 2025 si 2026?

￢ La ENGIE Romania am continuat sa investim si sa ne extindem prezenta pe piata locala, in linie cu cele trei directii strategice ale companiei: dezvoltarea productiei de energie regenerabila si a capacitatilor de stocare, sustinerea clientilor in procesul de decarbonare si modernizarea infrastructurii energetice.

￢ In 2025, investitiile noastre au depasit 716 mil. lei, iar de la privatizare pana in prezent au cumulat 1.885 milioane de euro. Astazi operam aproximativ 250 MW de capacitati regenerabile si avem peste 750 MW in stadii avansate de dezvoltare. In paralel, dezvoltam primele noastre sisteme de stocare a energiei in baterii, parte a obiectivului nostru de a atinge 1 GW de capacitati regenerabile si 300 MW de stocare pana in 2030. Totodata, continuam investitiile in infrastructura de distributie a gazelor naturale, operand una dintre cele mai extinse retele din Romania, cu peste 24.400 km si peste 2,3 milioane de clienti conectati.

Cum poate ENGIE sa ajute Romania sa transforme impulsul investitiilor straine directe (ISD) din 2025 in investitii durabile, abordand una dintre preocuparile cheie ale investitorilor: accesul la energie fiabila, accesibila si competitiva?

￢ Accesul la energie sigura, accesibila si cu emisii reduse de carbon este astazi un criteriu esential in deciziile de investitii.

￢ Romania beneficiaza de un mix energetic diversificat, care combina resurse importante de gaze naturale cu un potential ridicat pentru dezvoltarea energiei regenerabile, oferind astfel un avantaj competitiv important in regiune.

￢ Prin investitiile in energie regenerabila, stocare, infrastructura si solutii de decarbonare pentru clienti, ENGIE contribuie la consolidarea securitatii energetice si la cresterea competitivitatii economiei romanesti. Pentru ca aceste avantaje sa se transforme in investitii si dezvoltare pe termen lung, este esential sa mentinem un cadru predictibil si stabil pentru investitii.

Mihai Bordeanu , managing director, Dacia Brand SEE & country head, Renault Group Romania

Cum anume s-au schimbat, amanat, redus sau extins planurile dumneavoastra de investitii in Romania in 2025 si 2026?

￢ Contextul a fost unul complex - volatilitate economica, presiuni pe costuri, tranzitia accelerata catre electrificare, iar in industrie asta inseamna ca trebuie sa fii mult mai flexibil si mult mai riguros in alocarea capitalului. Investitiile nu dispar, dar devin mult mai selective si mult mai orientate strategic. Competitivitatea locala conteaza mai mult ca oricand in atragerea investitiilor internationale. Aici intra factori foarte concreti: costul si stabilitatea energiei, infrastructura, predictibilitatea fiscala. Pentru o industrie intensiva energetic, cum este cea auto, energia nu este doar un cost operational, este un factor care poate influenta decizii strategice. Romania ramane o tara importanta pentru Dacia, dar, ca in orice grup global, investitiile merg acolo unde exista combinatia optima intre costuri, stabilitate si performanta.

Cum poate Dacia sa isi pastreze modelul de productie eficient din punct de vedere al costurilor si de volum mare?

￢ Cred ca aceasta este provocarea centrala pentru industria auto din Romania: cum pastrezi competitivitatea de cost si volum, dar urci in acelasi timp in lantul de valoare. Pentru Dacia, acest echilibru face parte din ADN-ul marcii.

￢ Eficienta ramane baza - vorbim despre disciplina de cost si procese industriale foarte bine optimizate. In paralel insa, crestem valoarea adaugata.

￢ Dezvoltam furnizorii locali, nu doar ca volum, ci si ca nivel de complexitate, ceea ce inseamna mai multa valoare in economie si lanturi de aprovizionare mai reziliente. Pe electrificare, abordarea este clara: mobilitate accesibila. Provocarea nu este doar sa electrificam, ci sa o facem intr-un mod accesibil pentru cat mai multi clienti.

￢ In acelasi timp, Romania contribuie tot mai mult si pe partea de inginerie, nu doar de productie, iar digitalizarea - inclusiv utilizarea de "digital twins" in productie - ne ajuta sa crestem productivitatea, fara a pierde din competitivitate.