Zf 24

Finantarea din directia IFN-urilor ramane preponderent catre companii, aproape 80% mergand in aceasta directie, dar in ultimul timp finantarea catre populatie a capatat accente mai mari, a declarat Florian Neagu, Director Directia de stabilitate financiara a BNR in cadrul conferintei ALCCR - UN NOU NUME, ACELEASI VALORI

"Daca adunam cele cinci componente care formeaza sectorul financiar nebancar, respectiv IFN-urile, piata de asigurari, fondurile de pensii, fondurile de investitii si celelalte, avem aproape 20% din PIB total active. Suntem pe ultimul loc in Europa, la fel ca la intermedierea bancara. Partea buna este ca, intr-adevar, este spatiul mare de crestere. Partea buna, daca pentru sectorul bancar, de la an la an, vedem o diminuare a activitatii, ce a intamplat si anul acesta, cel putin pe sectorul financiar nebancar avem in continuare crestere, atat pentru IFN-uri, cat si pentru fondurile de pensii, dar si celelalte"

Ce a mai declarat Florian Neagu:

￢ In Europa, sectorul financiar nebancar a depasit sectorul bancar, si cel mai probabil asa va ramane, iar perspectivele de dezvoltare aici sunt. Faptul ca si in Romania vedem asemenea evolutii, e adevarat oarecum timide, nu face decat sa speram ca dinamicele viitoare vor fi mai ample.

￢Pe cifre, daca in 2008 activele sectorului in echivalent cifre iunie 2025 erau undeva pe la 70 si ceva de miliarde lei, in prezent tot cam pe acolo sunt. Eu sper sa fie inchiderea unui ciclu si viitorul sa arate dezvoltari semnificative, asa cum vedem si in Uniunea Europeana

￢Finantarea din directia IFN-urilor ramane preponderent catre companii. Aproape 80% in aceasta directie merge. In ultimul timp finantarea catre populatie a capatat accente mai mari.

￢In aceste conditii, ponderea creditului acordat populatiei s-a majorat in total cu vreo 3-4 puncte procentuale de la an la an. Dar cu toate acestea, la fel cand ne uitam la rolul IFN-urilor in cadrul ansamblului sistemului financiar si prin raportare la economie, e in scadere. Exista potential semnificativ de majorare.

￢ Un lucru pe care am inceput sa-l monitorizam tot mai amplu si anume creditarea tot mai larga pe care bancile o dau IFN-urilor in valuta. Daca acum vreo 10 ani ponderea majoritara era in lei, avem o evolutie exponentiala a finantarilor in valuta. Am mai trait aceasta poveste in 2008 si a fost mai dificil de gestionat. Ar fi bine sa nu repetam aceleasi probleme. De asemenea, din nou, in cazul unor evolutii nefavorabile, partea de creditare in valuta posibil sa fie prima afectata.

￢ Ne dorim o economie cu valoarea adaugata cat mai mare si cu inovatie cat mai grea. Pentru asta, ca finalitate, ar fi sa vedem firmele din domeniile medium-high-tech, high-tech ar fi Pharma, industria aeronautica, medium-high-tech, auto. High-tech si medium-high-tech in crestere semnificativa. Linia galbena, cine are ochii foarte buni pe RP Graphic.

￢ De asemenea, dorim sa vedem tehnologia cunoasterii tot mai ampla in economie si bilanturile IFN-urilor si ale bancilor. Este IT-ul, un exemplu, bar albastra. Cand ne uitam in portofoliile IFN-urilor, dar si ale bancilor, este cam aceeasi poveste.

￢ Ne-am dorit o diversificare mai buna si, de asemenea, o orientare mai mare catre aceste domenii.

￢ Intrebarea ramane cum reusim sa ne atingem acest obiectiv de a avea o economie cu valoare adaugata mai mare si cu inovatie mai mare, uitandu-ne ce se finanteaza concret in bilanturile IFN-urilor si ale bancilor.

￢ La companii stim deja, majoritar este creditul in valuta.

￢ Si acest lucru ridica problema in ce masura cei care obtin credit in valuta sunt si acoperiti de acest risc valutar. Este adevarat ca, fata de modul de business al bancilor, in cazul IFN-urilor si in special celor de leasing, sunt anumite elemente care mai diminueaza din riscuri, dar, cu toate acestea, cred ca merita sa ne asiguram ca nu creem vulnerabilitati significative in sistem.

￢ De altfel, cand ne uitam la rata creditelor neperformante pe monede, linia rosie este neperformanta in valuta si linia albastra in lei.

￢ E adevarat, NPL-urile pe valuta raman sub cele in lei, dar poate sa fie si un efect de baza, pentru ca atunci cand volumul de credit in valuta este acela in special care creste, rata NPL te poate pacali si ne uitam cu atentie in aceasta directie, pentru ca volumul de credite neperformante in valuta acordate de IFN-uri pentru companii a crescut an la an 45%. Ceea ce din nou e un nou semnal de a fi precauti in activitatea de creditare in aceasta directie. La populatie e aproape exclusiv in lei finantarea.

￢ Un lucru care mai atenueaza din riscurile mentionate este ca sanatatea financiara a firmelor finantate de IFN-uri ramane buna. Pe ultimele date pe care le avem, sanatatea financiara a firmelor din portofoliul IFN-urilor este usor mai buna decat cea din portofoliul bancilor si peste media din economie. Majoritatea relativa a finantarii se duce catre servicii si comert. Pe locul 3 avem agricultura si aici avem lucruri care incep sa se deterioreze.

￢Avem 200 si ceva de mii de forme au capitaluri negative, deci nu indeplinesc cerinta legala de a avea o firma. Nu pot fi finantate. Suntem pe primul loc la crediarea prin credit comercial. Cand vor sa isi creasca businessul la asta apeleaza.

￢Si firmele prefera sa aduca bani de acasa pentru finantare, de la actionari. Si sumele nu sunt mici cand ne uitam la valoarea creditului adus de actionari, fata de cel luat de la banci.

￢Din analize BNR, nu este nicio surpriza cresterea NPL-urilor. NE asteptam sa creasca. Aceelasi lucru se intampla si pe plan european, se asteptau sa creasca semnificativ, dupa toate socurile din utimii ani. Nu s-a intamplat pe cat ne rapid ne asteptam. Ne asteptam sa creasca cresterea. E normal cand economia incetineste, ca unele firme sa gafaie. E important sa ai suficiente rezerve pentru a acoperi astfel de evolutii. Cred ca suntem bine.