Business international

Pentru milionarii si miliardarii Frantei, mandatele presedintelui Emmanuel Macron au fost bune. Averile au crescut chiar si cand inflatia a erodat puterea de cumparare a omului de rand. Pentru a-i incuraja pe bogati sa investeasca mai mult in economie si sa creeze locuri de munca, Macron a retras taxa pe avere in 2018, introducand in schimb un impozit fix de 30% pe venitul din economii, ceva de vis pentru ultrabogati.

In 2023 dovezile ca aceasta reforma a facut bine economiei erau inca greu de gasit, potrivit Le Monde. Dar schimbarea a avut succes pe alt plan. Franta lui Macron a devenit o oferta de nerefuzat pentru milionarii Marii Britanii. Londra si-a pierdut incet averile in favoarea Parisului, care a urcat astfel pana in varful clasamentului celor mai mari centre financiare europene. Insa lucrurile stau sa se schimbe, si in Franta si in Marea Britanie, iar cauzele sunt schimbarile politice aduse de viitoarele alegeri.

Londra ar putea pierde mii de milionari intr-un exod provocat de posibilitatea ca laburistii sa vina la putere. Acestia iubesc taxele pe avere. De data aceasta, Parisul nu le va fi un refugiu deoarece in Franta cei bogati s-ar putea trezi asediati de un posibil guvern format de partidul de extrema dreapta Adunarea Nationala al Marinei Le Pen. Nici tabara de stanga, o alianta de partide progresiste, socialiste si comuniste, nu-i indrageste pe bogati.

Iar Franta are multi, si multi sunt din categoria celor ultrabogati. Anul trecut, Bernard Arnault, imparatul imperiulu luxului LVMH, a fost pentru un timp cel mai bogat om de pe Pamant, cu o avere de peste 211 miliarde dolari. In 2022, sase din cei mai bogati 10 europeni erau francezi, dupa cum a remarcat The Economist. Si dreapta extrema si stanga radicala fraceza au ca promisiuni electorale majorarea salariilor, ieftinirea benzinei si inversarea reformei pensiilor a lui Macron pentru a permite muncitorilor sa se pensioneze mai devreme.

Sunt schimbari costisitoare care trebuie finantate de undeva. O solutie este cresterea taxelor pe avere sau pe profit. De fapt, ce uneste stanga si dreapta este promisiunea de a taxa bogatia. Jordan Bardella, care are sanse mari sa devina premier daca Adunarea Nationala a lui Le Pen castiga alegerile parlamentare, a indicat ca in special trasportatorii navali vor fi tintiti cu impozite corporate mai mari, noteaza Bloomberg. Si tanarul politician nu intentioneaza sa se opreasca acolo. Cele mai recente sondaje pentru preferintele electorale arata ca partidul lui Le Pen si alianta stangii Noul Front Popular au primele sanse in alegerile in doua runde programate pentru 30 iunie si 7 iulie. Managerii de averi si expertii fiscali spun ca daca stanga sau dreapta castiga, bogatii Frantei ar putea parasi tara, luand cu ei investitii, locuri de munca si venituri din taxe. Franta are 13 miliardari, cu averi cumulate de 522 miliarde dolari, conform Bloomberg Billionaires Index.

Pentru cei cu venituri de top, climatul politic s-a schimbat radical pentru prima data in 1981. Cu cateva zile inainte de a deveni primul presedinte socialist al Frantei postbelice, Francois Mitterrand a promis ca ii va urmari pe cei cu "averi foarte mari care investesc in speculatii imobiliare, lux si diamante", reflectand un disconfort cultural in randul multor francezi fata de manifestarile ostentative de bogatie.

Odata ajuns la Elysee, presedintele a atacat in forta cu nationalizari, una fiind banca Rothschild din Paris. De asemenea, el a introdus impozitul pe avere - sau Impots sur les Grandes Fortunes - o taxa anuala care se aplica la acea vreme celor cu active de peste 3 milioane de franci (1,2 milioane de euro in 2023). Politicile lui Mitterrand i-au determinat pe unii francezi sa deschida conturi bancare in strainatate si au declansat ceea ce un raport al Senatului a numit mai tarziu "un val de exilati fiscali" - oameni care si-au luat lucrurile si s-au mutat.

Un alt exod a urmat in 2013-14 sub presedintele socialist Francois Hollande, ale carui masuri au inclus o suprataxa de scurta durata de 75% pe castigurile de peste 1 milion de euro. In cei 40 de ani de cand impozitul francez pe avere a fost introdus pentru prima data, acesta a fost eliminat, reintrodus si modificat de administratiile succesive. Si a fost adesea in centrul dezbaterilor aprinse, mai ales in timpul campaniilor electorale. La Paris, Olivier Janoray, partener la firma de avocatura Arsene, spune ca a primit mai multe apeluri de la clienti anxiosi de cand pe 9 iunie Macron a anuntat alegeri anticipate. "Bogatii sunt mult mai mobili in 2024 decat in 1981. Si multi au deja baze in mai mult de o tara", a explicat el. Din Marea Britanie au plecat circa 16.500 de milionari intre 2017, la un an de la referendumul privind Brexitul, si 2023, arata datele Henley & Partners, firma de consultanta in transferul investitiilor. Pentru anul acesta, firma estimeaza ca 9.500 de milionari se vor alatura exodului, goniti de retragerea unor prevederi legale care permiteau bogatilor sa evite plata taxelor pe venituri realizate in strainatate si de inlaturarea exceptarii scolilor private de la plata TVA de 20%. Laburistii vor ca prin introducerea acestei taxe sa finanteze formarea de profesori noi in sistemul de stat. In acelasi timp, tarile care vor primi cei mai multi milionari sunt Emiratele Arabe Unite si SUA. Dar in SUA prinde contur o altfel de miscare a milionarilor: Milionarii Patrioti. Este vorba de o organizatie cu peste 250 de americani cu venituri anuale mai mari de un milion de dolari sau cu averi de peste cinci milioane de dolari care cer taxe mai mari pentru bogati, inclusiv pentru ei. SUA au produs 500.000 de milionari noi anul trecut multumita cresterii burselor de actiuni.