Zf 24

Negociatorii G7 au ajuns la un acord privind utilizarea profiturilor din activele suverane rusesti inghetate pentru a ajuta Ucraina, in incercarea de a consolida sprijinul pentru Kiev, in timp statul ce se confrunta cu o serie de dificultati politice interne, raporteaza FT.

Oficialii G7 au ajuns la un acord cu privire la o schema prin care membrii organizatiei sa ofere suma de "aproximativ 50 de miliarde de dolari" Ucrainei, sustinuta de viitoarele venituri din activele rusesti, au declarat pentru Financial Times doua persoane implicate in discutii. Ajutorul financiar urmeaza sa fie elementul central al summitului anual al grupului, care va avea loc in regiunea Puglia, in sudul Italiei.

Detaliile referitoare la designul ajutorului nu au fost specificate in declaratia convenita.

Finantarea va fi platita "prin canale multiple care directioneaza fondurile catre nevoile militare, bugetare si de reconstructie ale Ucrainei", se arata in comunicat.

Bunurile Rusiei vor ramane imobilizate pana cand aceasta va pune capat razboiului impotriva Ucrainei si va rambursa daunele pe care le-a provocat, se mai arata in declaratie.

Se asteapta ca acordul sa fie anuntat in cursul zilei de joi, cand presedintele ucrainean Volodimir Zelenski se va alatura liderilor G7 pentru o sesiune a summitului.

Anterior, joi, Jake Sullivan, consilierul pentru securitate nationala al SUA, a declarat ca liderii sunt "pe punctul de a obtine un rezultat bun" si ca "un potential plan comun" ar putea fi anuntat mai tarziu in cursul zilei.

"Sunt foarte increzator ca s-ar putea ajunge la un acord in orele urmatoare", a declarat Charles Michel, presedintele Consiliului UE.

Summitul are loc intr-un moment de turbulente politice in mai multe tari G7. Alegerile prezidentiale din SUA se apropie in noiembrie, iar Biden se afla intr-o cursa dificila impotriva fostului presedinte Donald Trump.

Alegerile din Marea Britanie sunt programate pentru 4 iulie, in conditiile in care se asteapta ca Rishi Sunak sa fie destituit din functia de prim-ministru, iar partidul conservator sa piarda in fata laburistilor pentru prima data in 14 ani.

Votul de saptamana trecuta pentru Parlamentul European a dus la o crestere a partidelor de extrema dreapta din Franta si Germania, care au dat lovituri grele cancelarului german Olaf Scholz si presedintelui francez Emmanuel Macron, care au cerut alegeri parlamentare anticipate incepand cu sfarsitul acestei luni.