Eveniment

Guvernul a oferit noi explicatii despre majorarile de taxe locale care au intrat in vigoare in 2026. Executivul arata ca Romania era in situatia de a pierde bani europeni si ca nivelul impozitarii pe proprietate era printre cele mai mici din Uniunea Europeana.

Potrivit Guvernului, Romania incasa numai 0,55 % din PIB din impozitele pe proprietate, in timp ce media Uniunii Europene este de 1,85 %. In plus, existau diferente mari intre localitati, iar aproximativ o treime din impozite nu era incasata.

Executivul sustine ca masurile asumate prin Planul National de Redresare si Rezilienta, dar si in negocierile cu Comisia Europeana pentru reducerea deficitului bugetar, fusesera amanate in repetate randuri. Lipsa deciziilor risca blocarea unor transe importante de fonduri europene, inclusiv cererile de plata patru si cinci din PNRR, evaluate la cateva sute de milioane de euro.

In comunicatul Guvernului se mai arata ca adoptarea actelor normative la final de an a comprimat calendarul de implementare. Astfel, autoritatile locale au avut foarte putin timp sa actualizeze sistemele si sa decida noile cote. Asta explica problemele aparute in primele zile ale anului, inclusiv erori in deciziile de impunere, diferente intre localitati si defectiuni pe platforma ghiseul punct ro. Oficialii spun ca sistemele sunt acum actualizate treptat si ca disfunctionalitatile vor fi remediate.

1. Eliminarea coeficientilor de reducere (efect direct asupra bazei)

Valoarea impozabila nu mai este diminuata cu:

pana la 50% pentru cladiri foarte vechi (peste 100 de ani); 30% pentru cladiri intre 50-100 ani; 10% pentru cladiri intre 30-50 ani; plus reducerea suplimentara de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu regim de inaltime mai mare de 3 etaje si peste 8 apartamente). Practic, o cladire care anterior beneficia de reduceri cumulate importante ajunge sa fie impozitata la o baza mult mai apropiata de valoarea standard, ceea ce explica o crestere peste nivelul mediu de ~70%.

2. Efectul cumulativ cu actualizarea bazei de calcul

Legea nr. 239/2025 a introdus:

valori de referinta actualizate asupra bazei impozabile; o baza de calcul recalibrata la realitatea economica.

3. Majorarea cotei de impozitare de catre UAT (efect de multiplicare)

￢ autoritatile administratiei publice locale pot stabili cota de impozitare in intervalul 0,08% - 0,2%, in cazul cladirilor rezidentiale.

Cat priveste impactul bugetar, Guvernul estimeaza incasari suplimentare de 3,7 miliarde de lei in 2026, o crestere de peste 30 % fata de anul trecut. Toate sumele raman la bugetele locale, iar bugetul de stat nu va mai suplimenta transferurile din cauza deficitului.

Pentru cladiri si terenuri, baza de calcul a fost actualizata si crescuta cu aproximativ 70 %. Sunt eliminate scaderile aplicate pana acum cladirilor vechi, iar administratiile locale pot stabili cote intre 0,08 si 0,2 %, in functie de propriile decizii. In unele cazuri, impactul cumulat poate depasi cresterea medie mentionata, mai ales acolo unde cotele locale erau la minimum.

Masurile au fost decise de Guvern pentru ridicarea conditionalitatii macroeconomice si validarea jaloanelor, iar intrarea lor in vigoare a avut loc cu intarziere, ca urmare a deciziilor Curtii Constitutionale din luna decembrie, a atacurilor formulate de opozitie si a procedurilor legale subsecvente. Aceste aspecte au

Aceste aspecte au intarziat depunerea cererii de plata numarul 4, precum si incasarea fondurilor europene.

Adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru intrarea in vigoare, a impus modificari suplimentare pentru a permite autoritatilor administratiei publice locale sa adopte hotararile de consiliu local necesare stabilirii cotelor si a elementelor de competenta locala, de indata, prin scurtarea termenelor privind etapele de transparenta decizionala. Acest calendar comprimat a redus semnificativ timpul de pregatire la nivelul autoritatilor publice locale si a generat sincope in implementare (probleme la platforma ghiseul.ro, erori de calcul a deciziilor de impunere, diferente de aplicare intre UAT-uri).

In prezent, autoritatile statului lucreaza pentru remedierea acestor disfunctionalitati, se arata in document.

In privinta autoturismelor, sistemul ramane legat de cilindre, dar valorile sunt diferentiate in functie de norma de poluare. Vehiculele mai vechi platesc mai mult, iar cele cu emisii reduse au cresteri moderate. Pentru masinile hibride, bonificatiile se aplica doar atunci cand emisiile sunt sub 50 grame de CO doua pe kilometru, asa cum solicita Comisia Europeana.

Prin aceasta abordare, vehiculele incadrate in norme Euro mai vechi suporta valori mai ridicate pe fractiune, in timp ce vehiculele conforme cu standarde Euro recente beneficiaza de valori mai reduse sau de cresteri temperate ale impozitului. Diferentierea este bazata pe criterii obiective, armonizate la nivel european si usor verificabile, fiind compatibila cu cerintele de politica publica asumate prin PNRR.

In acest mod, sistemul fiscal transmite un semnal economic coerent, urmarind internalizarea costului de mediu si orientarea comportamentului de consum catre vehicule mai putin poluante, fara introducerea unei taxe noi si fara riscuri administrative.

Referitor la impozitarea autoturismelor hibrid - Comentariile Comisiei au clarificat ca o diferentiere bazata exclusiv pe categoria "hibrid" nu este suficienta, iar ajustarea criteriilor in functie de pragul de CO2 a fost necesara pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59, in acceptiunea COM, vizeaza internalizarea costului de mediu si orientarea fiscalitatii catre emisii reale. In aceasta logica, categoria generica "vehicul hibrid" nu este acceptata automat ca proxy pentru emisii scazute, ci trebuie sa ai un nivel de noxe emise sub 50 g/km CO2, se arata in comunicat.

Guvernul spune ca aceasta reforma intareste autonomia locala, aduce mai multi bani in comunitati si indeplineste angajamentele asumate cu Uniunea Europeana.

Ceea ce Guvernul pare ca nu a aflat inca, este ca desi Romania se afla printre tarile cu un nivel mai mic al impozitarii, diferenta clara a fost sustinuta si justificata de venitul mediu al tarilor cu un nivel mare al impozitarii, precum Franta, Spania, Grecia, Eletia, Belgia, Regatul Unit, Danemarca, Portugalia si Italia (tari cu venituri net superioare),

De remarcat ca Germania are o pondere semnificativ mai mica, de 1%, fata de 3,7%, 3,2%, 2,5%, sau cu 2,7% cum au tarile mai sus mentionate.