Banci si asigurari

PIB-ul Romaniei ar putea sa ajunga la valoarea de 800 de miliarde de euro pana in 2035, cu un ritm mediu de crestere de aproximativ 3% pe an si o inflatie medie similara. Aceste estimari ar pozitiona Romania in competitie cu tari precum Austria si Suedia pentru top 10 economii din Uniunea Europeana, potrivit macroeconomistilor din ING Bank.

O conditie pentru indeplinirea acestor estimari depinde de mentinerii stabilitatii si implementarii reformelor si a investitiilor, in special cele finantate din fonduri UE si cele atrase prin investitii straine directe.

Astfel, absorbtia eficienta a banilor europeni (aproximativ 28 miliarde de euro din PNRR pana in 2026 si inca aproximativ 50 miliarde alocate prin bugetul UE 2021-2027) poate stimula modernizarea infrastructurii si a capitalului uman, generand un "salt major" al economiei. De asemenea, tendinta de nearshoring (relocarea productiei mai aproape de pietele vestice) poate transforma Romania intr-o destinatie preferata pentru investitii noi, atat timp cat forta de munca ramane disponibila si competitiva.

"Romania are sanse mari sa devina o destinatie tot mai atractiva pentru investitorii straini in urmatorii zece ani, cu conditia mentinerii stabilitatii si implementarii reformelor. Un prim factor determinant va fi stabilitatea macroeconomica - adica deficit bugetar controlat, inflatie redusa si un leu relativ predictibil. Investitorii apreciaza predictibilitatea, iar atingerea tintelor fiscale (deficit sub 3% din PIB) si consolidarea finantelor publice va creste increderea. Apoi, imbunatatirea infrastructurii va spori atractivitatea.", spune Valentin Tataru, economist-sef al ING Bank Romania.

El subliniaza ca pe masura ce autostrazile, caile ferate modernizate si porturile se dezvolta (inclusiv cu ajutorul fondurilor UE), costurile logistice scad si Romania devine mai convenabila ca hub de productie si distributie.

"Romania ar putea fi una dintre destinatiile favorite pentru companiile occidentale care isi relocalizeaza productia mai aproape de casa. Acest nearshoring este deja vizibil in investitii noi in productie (de exemplu, unii producatori de componente auto sau echipamente electronice au ales Romania ca baza regionala). Cu o strategie clara de promovare a investitiilor, Romania poate valorifica statutul de a sasea tara ca marime a populatiei din UE pentru a atrage noi fluxuri de capital strain in anii 2025-2035."

Totodata, potrivit analizei ING, nivelul de trai al romanilor se va imbunatati semnificativ, fiind reflectat de cresterea PIB-ului pe cap de locuitor, exprimat in paritatea puterii de cumparare (cat de mult pot cumpara cetatenii unei tari cu venitul lor, comparativ cu cetatenii altor tari). Astfel, de la aproximativ 55% din media Uniunii Europene in 2013, Romania a urcat deja la aproape 80% in prezent.

"Pana in 2035, ne asteptam la o economie robusta, matura si diversificata, cu un echilibru mai bun intre cererea interna si oferta locala. Sectoare precum IT, constructii si auto pot deveni coloana vertebrala a economiei, alaturi de industrii inca emergente in prezent, precum energia regenerabila. Modernizarea infrastructurii fizice si digitale, alimentata de fondurile europene, va reduce decalajele de dezvoltare regionala. In ansamblu, pana in 2035, avem sanse reale de a atinge niveluri fara precedent de prosperitate.", adauga Valentin Tataru.

Sectorul IT&C, care si-a demonstrat rezilienta si potentialul de crestere, va inregistra un ritm accelerat de dezvoltare, potrivit macroeconomistilor ING.

Romania are un potential real de a deveni un hub regional IT&C si un lider in inovatie. Integrarea in lanturile globale IT deja este puternica - marile corporatii au centre de dezvoltare aici, iar ecosistemul de startup-uri tech locale se extinde.

Economia Romaniei va fi semnificativ imbunatatita de integrarea AI si blockchain, iar tara poate fi transformata intr-un creator de tehnologie.

O alta industrie cu potential de crestere este cea a energiei regenerabile si a tehnologiilor verzi. Angajamentele UE privind schimbarile climatice, precum si resursele naturale ale Romaniei (potential eolian ridicat in Dobrogea, conditii bune pentru solar etc.) vor propulsa investitiile in parcuri eoliene, solare si alte surse verzi.

Se estimeaza ca pana in 2034 circa jumatate din consumul final de energie al tarii ar putea fi acoperit din surse regenerabile, ceea ce implica o dezvoltare rapida a acestui sector.

Totodata, industriile high-tech de productie vor creste: de exemplu, electronica si automotive (inclusiv productia de vehicule electrice si baterii). Astfel, industriile ancorate in inovare, tehnologie si sustenabilitate vor fi "vedetele" cresterii economice pana in 2035, schimband treptat structura economiei catre una mai avansata tehnologic.

In ceea ce priveste agricultura romaneasca, viitorul acestui sector pana in 2035 va depinde de capacitatea de adaptare la schimbarile climatice si de gradul de adoptare a noilor tehnologii digitale. Programele UE si fondurile destinate digitalizarii rurale vor sustine acest proces.

"In scenariul optimist, in 2035 vom vedea o agricultura romaneasca mai rezilienta la clima, cu ferme medii si mari bine tehnologizate, conectate la pietele digitale", spun macroeconomistii de la ING.

In ceea ce priveste salariile din Romania, acestea tind sa creasca mai rapid decat inflatia. Concret, din ianuarie 2007 (momentul intrarii Romaniei in Uniunea Europeana) si pana la inceputul acestui an, salariul mediu net a crescut cu aproape 480%, in timp ce preturile au crescut cu aproape 125%. Acest proces de convergenta salariala cu Uniunea Europeana va continua probabil pana in 2035, pe masura ce economia se dezvolta.

In ceea ce priveste investitiile, imobiliarele vor ramane probabil in topul alegerilor romanilor, potrivit macroeconomistilor ING, intrucat proprietatile sunt percepute ca un refugiu sigur si tangibil.

Romania are deja cea mai mare rata de proprietari de locuinte din UE (aproximativ 95% dintre romani locuiesc in propria casa), iar investitiile in apartamente sau in terenuri vor continua sa fie atractive, mai ales pe fondul urbanizarii si cresterii economice.

"Cu toate acestea, vom vedea un apetit sporit si pentru investitii financiare. Tot mai multi romani descopera bursa: indicele principal BET a avut un randament total (incluzand dividende) de aproape 400% in ultimul deceniu, demonstrand potentialul castigurilor pe piata de capital", concluzioneaza macroeconomistii de la ING.