Zf 24

Omer Tetik, CEO al Bancii Transilvania, a raspuns unor intrebari puse de ZF referitoare la evolutia bancii, evolutia economiei in prima parte a anului si mai ales ce se anunta pentru final de an si pentru 2025. Omer Tetik a facut o trecere in revista a situatiei actuale a bancii, vorbind despre planurile de a intra mai agresiv pe piata de large corporate, acolo unde banca a fost mai putin prezenta. Dimensiunea la care a ajuns banca permite acum intrarea pe tichete de finantare mai mari, mentioneaza bancherul.

De asemenea, Banca Transilvania vrea sa castige mai mult teren in zona urbana, acolo unde veniturile romanilor sunt peste medie, o zona unde prezenta bancilor straine este mult mai puternica. De asemenea, el vorbeste despre intentia bancii de a intra mai mult pe piata romanilor din afara - diaspora.

Chiar daca situatia economica este buna iar bancile, in frunte cu Banca Transilvania, sunt cu profiturile la un maxim istoric, Omer Tetik spune ca piata este destul de provocatoare, mai ales ca pe piata se vede o incetinire a cresterii economice.

Dobanzile la lei vor scadea dar poate nu atat de mult fata de asteptarile pietei pentru ca inflatia din Romania este mai mare fata de vest, iar cresterea necesarului de finantare al statului pune o presiune mare pe piata de dobanzi.

Dupa achizitia OTP, proces asteptat sa se incheie in primul trimestru din 2025, Banca Tranilvania va ajunge la o cota de piata de 24%, ceea ce ii permite sa sustina economia, bancile si nu in ultimul rand finantarea statului.

Banca Transilvania trebuie sa creasca in continuare, peste cresterea pietei bancare si peste cresterea economica a tarii.

Romania trebuie sa aiba banci mari si puternice, care sa aiba forta sa finanteze economia atat in perioadele de boom, cat si in perioadele de scadere.

Banca Transilvania, spune Omer Tetik, vrea sa se extinda mai mult pe piata de capital, de administrare a banilor si de intermediere bursiera.

Raspunsurile integrale la intrebarile puse de ZF le puteti vedea mai jos.

1. Care sunt concluziile dupa rezultatele la S1/2024 - ce divizii au fost peste asteptari, sub asteptari, ce sectoare economice au mers/ce nu a mers, ce piete au mers/nu au mers?

A fost un inceput de an destul de previzibil pentru economie si companii. Desi cresterea economica a fost usor sub asteptarile noastre si ale economistilor, contextul este unul relativ normal pentru companii si populatie, condus de driverii economici obisnuiti si asteptati in Romania. Cresterea economica a incetinit, insa o veste buna este ca inflatia a mai scazut si nu vedem un stres semnificativ in niciun sector economic. Fiindca avem crestere economica bazata pe consum, sectoarele economice si companiile individuale evolueaza diferit si sunt influentate de tendintele din societate si ale consumului populatiei. Avem sectoare care merg foarte bine, dar si sectoare care scad usor sau sunt in stagnare.

In ansamblu, cred ca a fost o prima parte a anului fara probleme deosebite si fara noutati absolute - stim si problemele si oportunitatile tarii - trebuie doar sa actionam tinand cont de ele.

2. Cum arata toamna lui 2024 pentru banca, cum merg economia si business-ul companiilor, cum arata cererea pentru credite atat pentru companii, cat si pentru persoane fizice?

Primele 8 luni arata bine, cu volum de credite noi semnificativ peste aceeasi perioada a anului trecut - aici contribuie consistent creditele catre companii, creditele de consum si intr-o pondere mai redusa creditele imobiliare. Sigur, cel putin in cazul companiilor, aceste credite nu sunt utilizate integral imediat, asa incat bilantul nostru va creste gradual. Tot in cazul firmelor, vedem un comportament activ, sunt atente la oportunitati. Programele guvernamentale, mai ales IMM Invest, au contribuit la aceasta cerere de credit. Aproape un sfert din volumele noi au legatura cu aceste programe. Pe de alta parte, structural, la nivelul sistemului bancar, vedem mai mult capital de lucru si intr-o masura mai mica investitii. Ne intereseaza prezentul, dar si pentru viitor trebuie sa muncim. Pentru crestere, ai nevoie de competitivitate, iar aceasta presupune dezvoltare si investitii. Din acest punct de vedere credem ca, cea mai buna optiune este sa ii incurajam pe cei care au ambitii de crestere si cauta oportunitati. BT cauta firmele care au planuri de dezvoltare si au nevoie de investitii.

In ceea ce priveste retailul, comportamentul oamenilor este mult mai mult bazat pe emotie, dar si pe evolutia salariilor, unde, inclusiv cu contributia sectorului de stat, vedem cresteri si acest lucru atrage cererea de creditare si creste consumul.

Un lucru foarte bun pentru noi - in mod particular, pentru Banca Transilvania - este ca inregistram cresteri consistente si in ce priveste volumele operatiunilor si tranzactiilor derulate prin noi. Suntem o banca universala, cu peste 500 de unitati si toate serviciile bancare posibile in portofoliul nostru. Astfel, inregistram cresteri de pana la 30% la volumele din operatiuni. Suntem si printre putinele banci care nu am renuntat la cash si lucram si cu numerar pentru clientii nostri - asta ne face si mai atractivi pentru o categoarie larga de clienti. Clientii simt ca suntem o banca mare, care ii poate sustine cu orice solutie, infrastructura, produs sau serviciu si vin la noi.

Pe termen mediu, tendinta va fi de crestere la BT si de crestere usoara in intreaga economie. Da, intr-adevar unul dintre driverii cresterii este consumul si aici trebuie sa generam o tranzitie si catre alte modele. Pentru asta e nevoie de investitii - ale statului si ale companiilor.

3. Cum vor evolua dobanzile la depozite si credite dupa scaderile operate de BNR la dobanda de referinta?

Dobanzile - la credite si depozite - sunt deja pe o tendinta de scadere usoara si acest lucru este un lucru bun, pentru ca stimuleaza investitiile, dar si reduce costul finantarilor existente si usureaza serviciul datoriei clientilor creditati. Tendinta va fi accentuata de reducerile de dobanda deja previzibile in SUA si UE, insa in Romania nu cred ca vom vedea un trend accelerat. Pe de o parte, inflatia este totusi mai mare decat in Vest, dar de cealalta parte, finantarea deficitului bugetar necesita un volum mare de bani si acest lucru pune presiune pe dobanzi, astfel incat aceste nu vor putea scadea prea repede.

Vom vedea scaderi, insa nu vor fi nici abrupte, nici accelerate si intre noi si Vest (intre leu si EUR/USD) va ramane un diferential de 1-2 pp.

4. Ce se intampla cu cererea pentru creditarea imobiliara, ce se intampla cu piata imobiliara - cresterea preturilor, scaderea tranzactiilor, supraevaluarea sau nu a preturilor, ce impact va avea scaderea dobanzilor?

In piata imobiliara actuala se reflecta mai multe tendinte pe care le vedem destul de evident. In primul rand, cifrele ne arata ca volumul tranzactiilor, pentru primele 8 luni, s-a mentinut sau a crescut usor, in conditiile in care intre 50 si 60% din tranzactii sunt finantate prin credit bancar. Pe de alta parte, am vazut si o crestere sensibila a preturilor, in special influentata de un stoc limitat de locuinte - practic, preturile cresc pentru ca avem o cerere reala care este mai mare decat livrarile. Insa, evident, atat tranzactiile, cat si cresterile de pret sunt concentrate in cateva orase din tara - in primul rand Bucuresti, apoi Cluj-Napoca, Brasov, Timisoara si Constanta, urmate de orase medii. Piata este dinamica, dar este polarizata si stocul este limitat - asta duce la cresteri de preturi - ceea ce, in final, limiteaza numarul tranzactiilor.

Nu in ultimul rand, vedem ca acea jumatate din piata care apeleaza la finantarea prin credit imobiliar este foarte sensibila la pretul creditului. Asta, in contextul in care dobanzile la creditele imobiliare, in Romania, sunt foarte jos, atat comparativ cu costul la care se finanteaza bancile (dobanzile la depozite sau randamentul titlurilor de stat), cat si comparativ cu alte tari din lume sau regiune. Astfel, clientii cauta intotdeauna cea mai mica dobanda si cele mai bune conditii de creditare.

Pana acum, piata imobiliara a evoluat destul de corelat cu pietele din jurul nostru si din Europa, cresterile au fost generalitate, si cred ca asta este o tendinta la care ne putem astepta si pe viitor. In plus, in functie si de evolutia economiei si in absenta unor socuri macroeconomice, nu vedem factori care ar putea afecta piata imobiliara pe termen scurt sau mediu .

5. Pe ce piete, orase, zone, sectoare vrea Banca Transilvania sa castige teren?

Din start vreau sa mentionez ca tocmai pentru ca suntem o banca universala si cel mai mare si integrat grup fnanciar din Romania nu avem preferinte. Ne uitam la piata in ansamblul ei si cautam atat oportunitati pentru BT - zone in care nu suntem reprezentati ideal - dar cautam si sa sustinem oportunitatile pe care le are Romania, astfel incat sa recupeze decalajul fata de Vest sau alte piete globale. Trebuie sa acoperim bine si sa reprezentam toate geografiile si toate segmentele.

Ne pastram focusul la piata serviciilor medicale - medici si medicina privata, pentru ca este o zona in care sunt necesare foarte multe investitii. Suntem, de departe, cel mai mare jucator, dar potentialul este mare si vrem sa contribuim la aplanarea decalajului.

Sectorul agro intampina dificultati temporare, insa este o alta zona cu potential maxim pentru tara noastra - atat pentru ca avem traditie, cat si pentru ca suntem o tara mare, cu o geografie favorabila si asta inseamna ca avem obligatia sa investim, la fel, pentru a aplana decalajul fata de alte piete globale.

Traditional am acoperit foarte bine, retail-ul, IMM-urile si companiile medii, insa recent, odata cu cresterea bancii ne permitem sa intram mult mai agresiv in piata de large corporate si suntem un jucator tot mai relevant - atat pentru companiile locale, dar si pentru cele internationale.

In retail, suntem o banca populara, lucram cu toate categoriile de clienti si avem toate produsele. Incepem acum sa ne intarim infrastructura pentru a servi mai bine segmentul de mijloc al pietei, clientii urbani, cu venituri usor peste medie. Il numim segmentul premium - zona dintre clientii de retail si clientii private banking. Faptul ca avem cel mai puternic Grup ne ajuta mult in zona asta - avem in Grup toate serviciile de care are nevoie un astfel de client - de la servicii de brokeraj, la asset management, leasing sau pensii. Sunt competente unice in Romania - acum lucram sa le integram si sa construim pe ele layerul de client service.

Companiile din Grupul BT sunt o alta zona de crestere pentru noi, insa aici am incheiat o runda consistenta de achizitii si acum ne concentram pe integrarea lor si pe faptul ca vrem sa aducem aceste servicii la baza de clienti BT - cei 4,5 milioane de clienti BT - si astfel sa crestem sinergiile. Vom creste frumos aici, pentru ca avem oportunitatea sa ducem toate aceste servicii la intreaga noastra baza de clienti.

Potentialul este foarte mare, inclusiv pentru ca in Romania suntem foarte jos in ceea ce priveste educatia financiara si gradul de bancarizare, iar aceste servicii (pe care le ofera companiile din Grup) ne pot ajuta sa crestem nivelul de incluziune financiara in tara noastra.

6. Unde se localizeaza cresterea NPL-urilor?

Suntem bancheri si incertitudinile ne fac sa vedem provocari si probleme in fiecare an. Dar cifrele sunt bune si costul riscului are valori scazute. Vedem mai multa fragilitate in cazul firmelor mici si mijlocii, unde apare si o crestere a insolventelor, insa este o chestiune structurala, asa a fost si asa va fi tot timpul prin natura acestor business-uri, care au nevoie sa creasca si sa acumuleze.

Avand in vedere ca NPL este de fapt un indicator care masoara riscul, iar noi suntem intr-o piata emergenta, cu multiple riscuri, dar si faptul ca noi, ca banca practic gestionam riscurile, in momentul de fata, consideram ca nivelul creditelor neperformate este bun, asteptat si reflecta o sanatate financiara buna, atat la nivelul populatiei, cat si a companiilor (pe toate segmentele).

Nu tintim ca scop in sine o scadere a NPL-urilor de la nivelul actual, inclusiv pentru ca asta ar insemna ca poate suntem prea selectivi in acordarea de credite, iar economia are nevoie de finantare.

7. Cum merge creditarea pe programele de garantii guvernamentale?

Sunt foarte populare. Preluand un termen la moda, sunt sold out , fiecare editie a insemnat cerere mai mare decat oferta. Antreprenorii cauta aceste beneficii. Ele pot influenta comportamentele si deciziile acestora si, din acest punct de vedere, mi-as dori sa vad o directionare mai puternica catre investitiile necesare in economie. Suntem in dialog permanent cu autoritatile si vedem aceleasi preocupari. Din punct de vedere logistic, efortul este mare, de fiecare data.

8. Cum merge piata de agribusiness care este lovita de seceta, presiunea preturilor, blocarea recoltelor in stocuri la preturi mai mari, probleme de export?

Este un an dificil pentru fermieri. Atat din cauza nesigurantei legate de preturi, cat si a secetei din acest an, care au venit dupa alti doi ani problematici. In 2022, cand a izbucnit razboiul in Ucraina, a creat miscari pe piata cerealelor, iar 2023 a adus scumpiri la ingrasaminte si probleme de logistica.

Banca noastra sustine agricultura de multi ani si stim ca trebuie sa ne uitam pe termen lung, sa avem rabdare, sa incurajam fermierii sa investeasca pentru productii mai mari. Este nevoie sa acceleram investitiile in irigatii. Acesta este atat un subiect individual, pentru fiecare ferma, cat si unul de strategie nationala. De altfel, noi incercam sa punem subiectul cat mai mult pe agenda publica, inclusiv prin parteneriatele cu Ziarul Financiar, prin care de doi ani suntem impreuna pentru a discuta in diferite locuri din tara despre oportunitati de investitii in agricultura.

Anul acesta, preturile la cereale sunt relativ scazute si asta este o problema pentru fermele de culturi vegetale, insa este o oportunitate pentru zootehnia romaneasca, care poate avea furaje la pret acceptabil. Noi suntem in contact cu clientii nostri, cautam solutii unde este nevoie, de altfel, credem ca solutiile adaptate fiecarei situatii sunt cele mai adecvate. Ne uitam cu incredere la 2025 si suntem prezenti in toate programele guvernamentale de sprijin - Creditul fermierului, APIA etc.

Problema este si seceta, dar si lipsa investitiilor in irigatii si modernizarea structurala a agriculturii - ceea ce ne face si mai vulnerabili la seceta si la fenomenele naturale, iar acest lucru inseamna o sezonalitate si mai crescuta a culturilor.

Cel mai important lucru este faptul ca BT are o echipa numeroasa de oameni specializati in agricultura si care doar asta fac in BT - acesti oameni sunt in permanenta pe teren, in contact cu fermierii, discuta toate problemele si gasesc solutii pentru clienti. Avem un framework foarte bun prin care gasim solutii individuale bune pentru clienti si cred ca asta este cea mai buna abordare si la contextul nefericit actual.

9. Cum si cand se va reflecta in bilantul bancii achizitia OTP? Cum arata procesul de integrare, care este reactia clientilor OTP care trebuie sa se mute la OTP atat pe zona de retail, cat si pe zona de corporate?

Planul de integrare merge bine, este in linie cu ceea ce ne-am propus pana acum. Am inceput de cateva saptamani, suntem in etapa in care cunoastem produsele, serviciile, procedurile OTP Bank si, bineinteles, colegii de acolo. Echipele noastre si cele din OTP sunt interesate de clienti si business si, de aceea, chiar in aceste zile incercam sa ne intalnim cu cat mai multi clienti OTP Bank, in intreaga tara. Intrebarile lor sunt foarte constructive, din ce am vazut pana acum, iar principalul interes al clientilor este cum ii poate sprijini BT in activitatea lor.

Avand in vedere ca integrarea este in derulare, cele doua banci au activitate separata, asa incat clientii OTP Bank colaboreaza in continuare cu banca lor. Chiar am venit foarte repede cu prima facilitate pentru ei, extinderea accesului la reteaua noastra de bancomate, asa incat pentru operatiuni de baza au aceleasi conditii de cost ca si la OTP Bank Romania. Pentru acesti clienti inseamna acces la 1.900 de bancomate in plus, in 350 de localitati. La cum arata lucrurile acum, cred ca ne putem astepta ca undeva in primul trimestru din 2025 sa vedem in bilantul BT si portofoliul OTP Romania.

10. Care este urmatoarea tinta de cota de piata, de business pentru BT dupa preluarea OTP?

La dimensiunea noastra, cota de piata nu mai este un scop in sine - focusul nostru este pe sustenabilitatea business-ului, pe profitabilitate si pe experienta clientilor. Acum, banca are peste 20% cota de piata, iar dupa ce si OTP Romania se va reflecta in bilantul BT, vom ajunge aproape de 24%. In plus, asa cum mentionam cu fiecare ocazie, planul nostru este sa crestem semnificativ si organic - peste cresterea sistemului bancar din Romania si peste cresterea economica.

Cresterea BT va fi un mix de crestere organica peste media sistemului, M&A, cresterea Grupului Financiar, cresterea gradului de bancarizare din Romania. In plus, as vrea sa mentionez ca ne uitam tot mai atent si focusat la diaspora si lucram sa perfectionam abordarea noastra pentru a castiga romanii de peste hotare.

Nu in ultimul rand, vom creste agresiv doar daca vom reusi sa ramanem cea mai buna banca din Romania si sa ne adaptam la provocarile prezentului - de la servicii digitale, la evolutia modelului de pricing. Daca ramanem cea mai buna si agila banca din tara, vom creste si asta se va reflecta in bilant.

Astfel, lupta in BT o ducem pe doua planuri - luptam comercial pentru clienti, dar luptam si intern pentru a optimiza serviciile si produsele, pentru a creste eficienta.

11. Care este targetul BT pentru numarul de angajati, sucursale?

Numarul de colegi si numarul de sucursale nu sunt un obiectiv in sine pentru noi. Noi avem un model de banking integrat, suntem cea mai mare banca, dar si singura banca mare care are o integrare verticala foarte buna, de la unitati, la ATM-uri si procesare numerar, pana la Grupul Financiar.

Modelul nostru de banking hibrid - cea mai buna retea, integrarea verticala, dar si cele mai bune aplicatii (pe care fie le avem, fie sunt in dezvoltare) produce rezultate si asta se vede in cifrele BT. Nu ne dorim sa schimbam asta.

Ramanem cu o retea mare, cel putin la fel de mare ca in momentul de fata, iar modelul nostru inseamna si ca vom avea mai multi angajati decat media sistemului. Eficienta noastra vine din modul in care servisam clientii si din faptul ca suntem aproape de ei si construim o relatie simbiotica impreuna.

12. Cum va sustine BT la anul economia, companiile si bugetul de stat avand in vedere ca necesarul de finantare va creste dar cu un risc mai mare?

Intr-adevar - traversam un an provocator si probabil ca anul viitor va fi si mai provocator, avand in vedere inclusiv ca urmeaza alegeri in multe parti ale lumii si pietele asteapta un rezultat. Insa si daca ne uitam in urma, tot ani provocatori am traversat.

Necesarul de finantare este mare din toate punctele de vedere - si Statul are nevoie de sume tot mai mari, pentru a finanta deficitul, dar si salariile cresc, astfel ca si populatia este eligibila sa ia credite tot mai mari, dar si firmele au nevoie de bani (cresc salariile, creste inflatia deci este nevoie de mai mult capital de lucru) si in plus, este nevoie de investitii pentru a recupera decalajul de care tot vorbim, intre noi si Vest.

Pe de alta parte, rata de crestere a economisirii este foarte buna - in ansamblu, economiile cresc cu peste 10%, mult peste cresterea creditelor si asta creaza rezerve pentru a finanta Statul, firmele si populatia.

Evident ca si noi de uitam cu ingrijorare si primim tot mai multe intrebari legate de deficite (atat cel bugetar, cat si cel comercial) si atragem permanent atentia ca trebuie sa fim precauti - in special pentru ca traversam un moment bun in piete, insa asta se poate schimba si ar putea fi dureros, daca o astfel de schimbare ne prinde cu vulnerabilitati excesive.

Noi vom pastra un echilibru - ca si pana acum - suntem principalul finantator si al Statului si al firmelor si al populatiei si asta va ramane asa - vom creste proportional si echilibrat pe toate segmentele.

Am vazut ca si alti jucatori - nu doar din sectorul bancar - au atras atentia ca taxarea cifrei de afaceri (taxa bancara in cazul nostru), ar fi bine sa fie eliminata cat mai repede, asa cum e mentionat si in legislatie - pentru ca firmele si bancile au nevoie de resurse pentru investitii si dezvoltare. In cazul nostru, avem nevoie de profit, pe care in mare proportie noi il reinvestim si astfel ne crestem capacitatea de a finanta economia (mai ales intr-o piata foarte reglementata, in care bufferele de capital sunt semnificative). Practic, la noi - deoarece crestem capitalul cu mare parte din profit, fiecare leu din profitul pe care il capitalizam se poate intoarce ca 5 lei in finantarea economiei.

In plus, firmele mari, nu doar bancile - au un rol important in economie si prin efectele indirecte - angajeaza multi oameni, iar acesti oameni consuma mai departe. Firmele mari au furnizori care presteaza servicii, care livreaza produse, care fac mentenanta. Orice taxare a cifrei de afaceri face ca aceste firme mari sa incerce sa fie tot mai eficiente (pentru a putea plati taxele pe cifra de afaceri) - ori asta inseamna ca ele strang surubul si streseaza intregul ecosistem in care opereaza, de la angajati la furnizori si asa mai departe. E un subiect la care trebuie sa fim atenti din toate perspectivele si sa avem certitudinea eliminarii acestor taxe (repet nu doar in cazul bancilor, ci in general).

13. Cum gestioneaza BT cresterea sustinuta pe zona creditelor de consum, o crestere considerata prea mare de catre BNR?

Cred ca noi suntem extrem de precauti in politica noastra de creditare - inclusiv in politica de credite de consum. Si cred ca intregul sistem din Romania este precaut si bine verificat si reglementat.

Da - este o situatie, probabil temporara, generata si de cresterea salariilor (atat pe fondul contextului electoral, dar si pe fondul problemei demografice), insa cred ca aceasta crestere se va mai tempera pe parcursul anului viitor. In plus, daca economia va creste conform asteptarilor anul viitor si daca nu apar socuri externe, aceasta crestere a indatorarii va fi absorbita totusi repede, pentru ca creditele de nevoi personale sunt totusi pe termen scurt.

14. Cresterea activelor, cresterea creditarii, cresterea depozitelor, cresterea bancii in ansamblu vine si cu un necesar de capital mai mare, cum sta BT din acest punct de vedere?

As zice ca stam foarte bine la in ceea ce priveste capitalul si capitalizarea, iar piata are incredere in noi - asta se vede atat in evolutia actiunilor si evaluarea generala a bancii, cat si in evolutia obligatiunilor MREL, emise anul trecut, pe piata secundara, unde randamentul a scazut continuu.

Fiindca vrem sa crestem peste media pietei, evident vom avea nevoie de capital si acesta va fi un blend intre capitalizarea profiturilor si operatiuni in piata (fonduri eligibile MREL). Ne ajuta si contextul general de piata si este un subiect pe care il privim destul de comfortabil. Chiar foarte recent am derulat o operatiune in piata, suntem foarte multumiti, atat in ce priveste interesul investitorilor, mixul de nume care a decis sa finanteze operatiunea, dar si de nivelul randamentului. Reusim sa stabilim noi repere de yield si interes al investitorilor, pentru o banca independenta din regiunea noastra si asta ne bucura si arata si interesul pe care economia Romaniei il are pentru investitorii straini.

15. Care sunt planurile BT pentru divizia de investitii - produse noi, fonduri noi, o prezenta mai mare pe activitatea de brokeraj la Bursa?

Investitiile si in general companiile care activeaza pe pietele financiare (BT Asset Management, BT Capital Partners si BT Pensii) sunt un subiect unde avem planuri foarte mari si ambitii sa ajungem la cat mai multi oameni. In general, observam ca acum populatia si in special oamenii care economisesc si segmentul premium se uita foarte atent la randament si cauta randamentul. Noi avem planuri de scalare - lucram la solutii tehnice astfel incat sa punem investitiile pe telefonul tuturor clientilor BT.

In general, vedem o tendinta a romanilor catre actiuni cu nume cunoscute din piata internationala, atentie la randament si chiar spre a lucra cu brokeri din strainatate, online, pe care nu ii pot verifica bine (din perspectiva sigurantei sau a reglementarii pietei unde sunt inregistrati). Este o abordare care poate genera riscuri si noi recomandam clientilor sa stea in piete reglementate, apropiate (pe care le cunosc) si sa lucreze cu intermediari siguri, localizati in piete mari sau inregisrati si in Romania.

De aceea, noi acum lucram - si am lansat chiar zilele acestea - solutii prin care clientii sa poate accesa fonduri si investitii - reglementate in Romania - intr-un mod cat mai sigur.

In acelasi timp, ma bucur, ca dupa aproape 35 de ani, Bursa de Valori Bucuresti incepe sa prinda tractiune din toate punctele de vedere - atat companii disponibile pentru investitii, cat si cresteri constante ale numarului de investitori. Un rol foarte important il au fondurile de pensii si stabilitatea legislatiei pensiilor private din tara noastra si cred ca este bine ca Statul sa incurajeze acest lucru si pe viitor - pentru ca acumularea de capital este principalul generator de bunastare pentru populatie si firme, atat pe termen lung, cat si pe termen scurt.

16. Preluarea OTP, BRD Pensii, cresterea bancii se reflecta in pretul actiunilor BT de pe Bursa?

In teorie, pretul include asteptarile legate de un emitent, insa relevant pentru noi a fost mereu succesul integrarii post-achizitie. Avem un istoric relevant pe integrarile realizate, cam zece, daca ma refer la banci si companii complementare bankingului, iar in fiecare caz am reusit sa generam sinergii peste asteptarile pietei. In multe cazuri diferenta o face integrarea si noi suntem un best practice in privinta integrarilor.

17. Care sunt planurile BT pentru zona de digitalizare, produse si servicii noi?

Fundamental, planul nostru este sa avem cele mai bune aplicatii din Romania - pentru retail si companii.

Am inceput putin mai tarziu acest plan, insa acum avem un roadmap stabil si clar - BT Pay va fi aplicatia noastra pentru persoanele fizice si BT Go pentru companii. Lucram la ele sa fie cele mai bune si mai complete aplicatii din Romania si cred ca in maxim 9 luni, acest lucru va fi clar pentru toti clientii.

Bancile clasice - pornite in offline - cum suntem noi - au inceput mai greu sa se adapteze la digital - adica inertia a fost mare. Insa, odata porniti, cred ca inertia se manifesta si in sens invers, adica avem avantaje majore - avantaje date de dimensiune si de increderea in faptul ca reusim sa combinam online-ul cu reteaua fizica si oferim toate serviciile si intreg suportul. Sincer, nu cred ca in termen de 9-12 luni BT va avea un element care sa ne diferentieze negativ de fintechs sau bancile exclusiv digitale. Altfel, cum am spus, ne uitam foarte atent la produsele de investitii si la segmentul premium.

18. Cat a investit BT in achizitia celor 4 banci - preturi, costuri/investitii totale?

Cred ca o cifra exacta este greu, inspre imposibil, de calculat pentru ca au fost deal -uri complexe, cu multiple componente - de la pretul in sine la liniile de finantare si investitiile ulterioare. In plus, noi din toate deal- urile bancare am inregistrat si castiguri imediate. Cu siguranta am depasit 1 miliard de euro. Insa cred ca doua lucruri sunt importante aici - bankingul este un business de volum, nu poti face treaba buna pentru clienti si actionari, daca nu esti sus, daca nu ai masa critica. Deci noi nu am fi reusit sa ajungem aici fara aceste achizitii. Apoi, cum am spus - achizitia poate crea sau nu valoare. Integrarea este probabil mai importanta si noi aici am reusit sa cream valoare de fiecare data. In plus, prin integrarile noastre am castigat o competenta unica in piata bancara din Romania - pe care cred ca nicio alta banca nu o are.

19. Cat se poate castiga prin crestere organica, cat mai poate castiga BT prin noi achizitii?

Incepem anul cu o cota agregata de aproape 24%. Am mentionat-o si in trecut si a mentionat-o si domnul Horia Ciorcila - Presedintele Consiliului de Administratie BT - ar fi bine sa ajungem si ramanem confortabil la un prag peste 25% intr-un orizont scurt spre mediu. Asta ar produce si mai multe sinergii si pentru clienti, dar si pentru banca si am putea servi mai bine toate categoriile de clienti. Bankingul este foarte scump acum - e nevoie de investitii masive in capital, IT si reglementare, iar pentru cei mici si in promovare - pentru asta avem nevoie de banci mari, care sa poate dilua costul acestor investitii si sa ofere un cost al finantarii redus clientilor - doar bancile mari pot face asta. Mai mult, in Romania este potential ca ponderea activelor bancare in PIB sa se dubleze pe termen lung - acesta este un alt factor pe care trebuie sa il avem in vedere si care va contribui la cresterea Grupului BT.

Cred ca miza unor banci mari si puternice este importanta pentru tara si pentru economie - bancile mari au forta sa finanteze economia la costuri reduse si in tickete si volume mari. Ori costul de finantare sau chiar existenta finantarii in sine este un element cheie pentru competitivitatea firmelor si a economiei noastre in piata globala.