Business international

Pentru Peter Navarro, principalul consilier pentru comert al presedintelui SUA Donald Trump, scaderea economiei americane in primul trimestru este o veste buna. Aceasta pentru ca investitiile interne au crescut cu 22%, ceva "peste asteptari". Trump si-a inceput cel de-al doilea mandat in ianuarie, iar de atunci companiile americane si straine, inclusiv din Europa, nu mai contenesc in a anunta investitii in productia din SUA.

Insa valul de investitii a inceput mai de mult, afacerile fiind atunci atrase in America de subventiile si facilitatile oferite de administratia Biden pentru dezvoltarea economiei nepoluante. Oricare ar fi motivul pentru care companiile europene si straine de SUA aleg sa construiasca fabrici in America, decizia lor poate insemna investitii mai putine sau chiar pierderea de locuri de munca in Europa.

Scaderea cu 0,3% a PIB-ului american, cel mai mare din lume, in primul trimestru al acestui an a starnit polemici. Tehnic, economia a fost trasa in jos de explozia importurilor, companiile pregatindu-se astfel de razboiul taxelor vamale anuntat din timp de presedinte. Administratia Trump da vina pentru rezultatul negativ pe fosta administratie, cea a democratului Joe Biden. Democratii, in schimb, dau vina pe politicile republicanului Trump, insistand pe efectele toxice ale taxelor vamale cu care acesta vrea sa echilibreze comertul international al SUA. Dar in SUA totul tinde sa fie polarizat.

"Este cea mai buna veste negativa pe care am vazut-o in viata mea", a spus Navarro despre datele privind evolutia economiei americane. "Iar pietele trebuie sa priveasca sub oglinda apei. Am avut o crestere de 22% a investitiilor interne. Daca excluzi stocurile si efectele negative ale cresterii importurilor, cauzata de taxele vamale, ai un avans de 3%." Scaderea PIB de -0,3% in ritm trimestrial ar fi prima din ultimii trei ani. Cresterea de 3% de care vorbeste Navarro ar fi in ton cu rezultatele din ultimele trei trimestre ale anului trecut. In primul trimestru din 2025, importurile au explodat cu 51%. Iar investitiile in echipamente au urcat cu 22,5%. Pentru Europa, toate acestea conteaza, deoarece in SUA se duc, spre exemplu, cele mai multe din exporturile Germaniei, cea mai mare economie europeana. Iar investitiile, daca vin de la companii europene, pot deveni o chestiune delicata economic si politic.

La inceputul lunii aprilie, presedintele Frantei Emmanuel Macron a cerut companiilor sa nu mai investeasca in SUA. "Are prea putin sens ca firmele sa investeasca acolo in timp ce SUA lovesc Europa", a spus liderul francez, facand referire la taxele vamale uriase anuntate si apoi reduse de Trump. Presedintele american a dat ca exemple gigantul de transport maritim francez CMA CGM si constructorul auto Stellantis, din care fac parte emblematicele Peugeot si Citroen, pentru investitiile lor anuntate recent pentru SUA. CMA CGM a promis ca va investi 18 miliarde euro in dezvoltarea infrastructurii maritime in SUA, ceea ce ar insemna crearea a 10.000 de locuri de munca acolo. Stellantis este obligata sa se concentreze si pe SUA deoarece detine brandurile americane Chrysler si Dodge. In 2023, investitiile straine directe in SUA ale Frantei au crescut cu 1%, la 335 miliarde euro, potrivit statisticilor americane, in timp ce companiile americane au in Franta investitii de numai 130 miliarde euro.

Lideri ai industriei franceze au aderat la apelul facut de Macron. Doar pentru ca LVMH, imperiul francez al luxului, sa anunte ca ia "serios" in considerare majorarea productiei in SUA in dauna Europei. Si alte companii europene s-au angajat, de cand Trump si-a inceput noul mandat, sa-si majoreze productia in SUA.

Gigantul farma AstraZeneca a anuntat recent ca transfera din Europa in SUA productia unora din medicamentele destinate pietei americane. In acelasi timp, CEO-ul companiei, francezul Pascal Soriot, a cerut Europei sa investeasca mai mult in inovatie in sectorul farma european, avertizand asupra dezhilibrului in crestere dintre SUA si Europa. Novartis, producator farma elvetian, intentioneaza sa cheltuiasca 23 miliarde dolari pe construirea de fabrici sau extinderea a 10 unitati dintre cele pe care le are in SUA.

Roche, tot din sectorul farma elvetian, va investi 50 miliarde dolari in SUA in urmatorii cinci ani, infiintand peste 12.000 de locuri de munca, noteaza Reuters. De cand Trump a devenit presedinte pentru a doua oara, companiile farma s-au angajat sa investeasca 150 miliarde dolari in productie si cercetare si dezvoltare in America. Organizatiile de lobby cer UE sa intervina legislativ pentru a opri un "exod" din Europa.

BMW, Audi, Mercedes, Lavazza se numara printre companiile europene cu planuri recente de extindere a productiei in SUA. Printre alte nume mari cu intentii similare figureaza TSMC, producator de cipuri din Taiwan, Samsung, LG Electronics, Nissan, Hyundai Motor si Honda. Insa nu toate companiile care vand sau produc in SUA se grabesc sa-si mareasca productia acolo.

De exemplu, furnizorul german de ventilatoare si motoare ebm-papst si-a suspendat planurile de a construi cea de-a treia fabrica din SUA sau de a extinde una deja functionala din cauza riscului ca taxele vamale sa impinga economia americana in recesiune. Recesiunea in mod normal inseamna scaderea cererii, iar in SUA duce si la desfiintari de locuri de munca. Datele oficiale arata ca in martie cheltuielile consumatorilor, coloana vertebrala a economiei americane, au accelerat. Cresterea fata de luna anterioara a fost cea mai mare din ultimii doi ani.