Business international

Presedintele SUA Donald Trump este un om care poate face si desface crize. Pentru el, acest lucru face parte din "The Art of the Deal" (Trump, 1987). Criza groenlandeza este cel mai bun exemplu. Daca insista cu anexarea Groenlandei, un teritoriu autonom apartinand Danemarcei, la SUA si cu pedepsirea europenilor care i se impotriveau, risca sa piarda acordul de comert cu UE.

Pentru ca s-a retras, are un "deal" pentru Groenlanda - care se pare ca-i ofera SUA drept de decizie asupra bogatiilor naturale de acolo si intareste rolul insulei in securitarea nordului - si ramane si cu acordul de comert cu UE. Daca amenintarile lui au fost doar un joc la cacialma sau le-ar fi pus in practica, doar el stie. Pana la urma, Trump este cel mai puternic politician al lumii, iar SUA sunt cea mai mare putere economica, tehnologica si militara a lumii. Iar Trump o conduce si vrea s-o "faca din nou mareata".

Prin discursul sau de la Davos, Elvetia, prin insiruirea realizarilor sale pentru americani ca presedinte, Trump a adus America si pe sine in atentia intregii lumi. Asa cum toata lumea devine un pic americana cand se uita la filme americane despre americani si America, asa si la Davos toata lumea, care astepta raspunsurile americane la noile probleme ale omenirii, a fost un pic americana prin discursul lui Trump despre America. Problema in acel discurs a fost ca realizarile din SUA au fost puse in opozitie cu politicile economice, din energie, din aparare, privind asistenta sociala si emigratia gresite ale Europei.

O parte din discurs a fost despre SUA versus Europa si agresiv la adresa Canadei si chiar a tarii gazda a Forumului Economic Mondial, Elvetia. In general, declaratiile bombastice si spectacolele de la intalnirile politice ale lui Trump sunt adresate publicului sau. Editia din acest an a WEF de la Davos a fost de fapt un spectacol mai mare al discursurilor. Iar din cele ale liderilor care i-au facut opozitie lui Trump reiese ca vechea ordine mondiala a apus, locul ei riscand sa fie luat de legea celui mai puternic sau de haos. "Puterile mijlocii trebuie sa actioneze impreuna pentru ca daca nu suntem la masa, suntem in meniu", dupa cum a declarat premierul Canadei Mark Carney, castigatorul neoficial al votului publicului din lumea occidentala.

El crede ca natiunile puternice se folosesc de forta lor economica pentru a obtine ce vor si ca puterile mijlocii accepta ceea ce li se ofera, "se intrec in a se conforma cat mai bine". "Marile puteri" sunt adesea definite ca tari cu locuri permanente in Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite - China, Franta, Rusia, Marea Britanie si SUA - care-si etaleaza dominatia lor economica si militara in lume, explica BBC.

Puterile mijlocii, precum Canada, Australia, Argentina, Coreea de Sud si Brazilia, sunt natiuni care exercita o influenta mare in politica mondiala, chiar daca economiile lor sunt mai mici. In discursul sau, Carney a spus ca lumea se afla "in mijlocul unei rupturi, nu al unei tranzitii". "Marile puteri au inceput sa utilizeze ca arme integrarea economica, tarifele ca parghie, infrastructura financiara ca factor de coercitie, lanturile de aprovizionare ca vulnerabilitati care trebuie exploatate", a spus el.

"Canada a fost printre primele care au auzit semnalul de alarma" ca geografia si aliantele istorice nu mai garanteaza securitatea sau prosperitatea. Trump mai arunca in public uneori ideea ca SUA se pot extinde prin agaugarea unui nou stat, Canada. La Davos, si Carney a vorbit despre tara sa ca model de urmat pentru altii, dar nu in opozitie cu alte state, si a insistat pe parteneriatele pe care aceasta le are cu alte tari si pe ce poate oferi lumii. Carney si-a scris singur discursul cu care a cucerit lumea. A avut grija sa-si deschida si sa-si incheie discursul cu o poveste europeana cu un erou european binecunoscut din vremea comunismului, disidentul ceh Vaclav Havel.

Cu ochelari de aviator american la ochi, vorbind in engleza si apeland uneori la sarcasm, presedintele Frantei a avertizat la Davos asupra venirii unei "lumi fara reguli" si a atacat planul lui Trump de a pune stapanire pe Groenlanda. (Carney nu a mentionat numele Trump si nici SUA in discursul sau si a recunoscut ca ordinea mondiala veche bazata pe reguli a fost o iluzie.) Macron a asigurat ca Europa nu va ceda in fata agresorilor si nu se va lasa intimidata si ca isi va apara suveranitatea si statul de drept.

El a aparat multilateralismul, slabit de actuala ordine in care "legea celui puternic pare sa domine", si a facut apel la o Europa independenta deoarece aceasta a ramas in urma si este prea "naiva" din punct de vedere ecomomic. Spre deosebire de canadianul Carney, presedintele francez i s-a adresat direct lui Trump, cu care este de acord in unele privinte, cum ar fi Siria. L-a invitat la cina la Paris. Si a sugerat ca vrea sa redeschida legaturile cu Moscova.

Presedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a vorbit si ea despre o independenta mai mare a Europei in vremuri in care Washingtonul promoveaza o politica externa expansionista care fragilizeaza alianta transatlantica. "Socurile geopolitice pot - si trebuie - sa devina o oportunitate pentru Europa. Si din perspectiva mea, schimbarile cutremuratoare prin care trecem astazi sunt o oportunitate, de fapt, o necesitate pentru construirea unei forme noi de independenta europeana", a afirmat sefa CE.

O diferenta majora fata de discursul critic la adresa europenilor al lui Trump, Ursula von der Leyen a spus ca ii "considera pe americani nu doar aliati, ci si prieteni". Ea a avut, de altfel, un ton conciliator la adresa SUA. Concluzia Ursulei a fost ca "Europa trebuie sa accelereze eforturile pentru independenta - de la securitate la economie, de la aparare la democratie. Treaba este ca lumea s-a schimbat pentru totdeauna. Si noi trebuie sa ne schimbam odata cu ea."

Conciliant a fost si premierul Germaniei Friedrich Merz, care a spus ca "Europa nu trebuie sa se grabeasca sa reteze relatiile transatlantice". I-a fost usor sa zica acest lucru deoarece el a vorbit dupa ce Trump a asigurat ca nu va folosi forta pentru a obtine Groenlanda si ca nu va impune taxe vamale tarilor care i se impotrivesc, una din acestea fiind Germania. "Noi, europenii, noi, germanii, stim cat de pretioasa este increderea pe care se bazeaza NATO. In era marilor puteri, si SUA depind de aceasta incredere. Este avantajul lor concurential decisiv, si al nostru."

Si el a avertizat asupra destramarii cu mare rapiditate a ordinii internationale vechi odata cu reintoarcerea erei marilor puteri. Merz a mentionat Rusia si atacurile ei asupra Ucrainei, dar si China, care-si intareste pozitia printre superputerile lumii in timp ce SUA au probleme serioase in rolul de lidership global.

"Am intrat intr-o epoca a politicii marilor puteri. Ordinea internationala din ultimele trei decenii - ancorata in dreptul international - a fost intotdeauna imperfecta. Astazi, insasi fundamentele sale au fost zdruncinate... O lume in care conteaza doar puterea este un loc periculos", a declarat premierul german. "Mai intai pentru statele mici, apoi pentru puterile mijlocii si, in cele din urma, pentru cele mari. Nu spun asta cu usurinta. In secolul al XX-lea, tara mea, Germania, a mers pe acest drum pana la sfarsitul sau amar. A tras lumea intr-o prapastie de unde nu se mai vedea lumina."

Referitor la Europa prezentului, cancelarul a atras atentia ca doar 10% din propunerile din planul Draghi pentru imbunatatirea competitivitatii UE au fost implementate. Planul Draghi contine propuneri considerare esentiale pentru a face UE relevanta pe plan economic si tehnologic pe scena internationala. Merz a mai spus ca guvernul sau lucreaza la a face Germania "competitiva din nou".