Eveniment

Berlinezii nu isi vor alege Senatul pana in septembrie, insa campania electorala a inceput deja in capitala Germaniei, unde mii de afise avertizeaza asupra unui dezastru iminent: interzicerea masinilor.

"Interzicerea masinilor. Interzise", scrie pe un afis amplasat de Uniunea Crestin-Democrata a cancelarului Friedrich Merz, care conduce si coalitia de guvernare a orasului. "Nicio masina nu este ilegala!" scrie pe un altul, apartinand partidului de extrema dreapta Alternativa pentru Germania.

Controversa se concentreaza in jurul unei initiative cetatenesti care vizeaza restrictionarea, dar nu interzicerea completa, a traficului motorizat in centrul orasului - o politica profund diviziva care a devenit un punct fierbinte al razboiului cultural in multe tari, punand fata in fata locuitorii urbani preocupati de mediu si navetistii din suburbii.

Dezbaterea intensa din Berlin reflecta si simbolismul puternic pe care masina il are inca in mentalul colectiv german.

Kai Wegner, primarul CDU care candideaza pentru realegere, a respins initiativa, numind-o un "vis bine intentionat al unui paradis urban" care s-ar transforma intr-un "cosmar". Activistii pro-referendum, care strang semnaturi pentru organizarea unei consultari locale, il acuza ca foloseste "perdele de fum" pentru a distrage atentia de la ceea ce ei numesc un "bilant slab" in politica de transport.

Subiectul este atat de sensibil politic incat chiar si Verzii, de mult timp sustinatori ai reducerii utilizarii masinilor in capitala, au evitat sa sprijine public initiativa, de teama unei reactii negative anti-ecologiste. Partidul de extrema stanga Die Linke este divizat, potrivit lui Oliver Collmann, unul dintre organizatori. Doar Partidul pentru Protectia Animalelor ajuta activ la strangerea celor 175.000 de semnaturi necesare pana la inceputul lunii mai.

Producatorii auto precum Volkswagen si Mercedes-Benz au fost piloni centrali ai miracolului economic german de dupa razboi. Intr-o tara in care portiuni intinse din reteaua de autostrazi nu au limita de viteza, detinerea unei masini a fost mult timp asociata mai puternic cu libertatea individuala decat in mare parte din restul Europei.

"Germania este o natiune a automobilelor", a spus Peter Mair, politician local din CDU. "Asa se identifica oamenii - nu doar cu masina lor, ci si cu ceea ce reprezinta ea: puterea industriei germane."

Berlinul poarta inca amprenta acestui trecut. Drumuri aglomerate cu sase benzi traverseaza centrul orasului, fiind adesea prea late pentru ca pietonii sa le traverseze dintr-o singura etapa. Soseaua de centura trece la doar cativa metri de blocuri de locuinte. Piete care odinioara aveau gradini si fantani sunt acum fragmentate de trafic intens.

Cu toate acestea, o generatie mai tanara, mai inclinata sa foloseasca transportul public sau bicicleta, contesta tot mai mult statutul aproape sacru al masinii. Aproximativ 28% dintre locuitorii din interiorul centurii Berlinului detin o masina, comparativ cu aproximativ 30% in Paris si 38% in Londra, potrivit datelor locale.

"Politicienii inca pariaza pe masini, dar multi berlinezi au renuntat deja la ele", a spus Andreas Knie, politolog la Centrul de Stiinte Sociale din Berlin.

In timp ce orase precum Paris si Londra au pietonalizat artere importante si au redus spatiile de parcare, coalitia de guvernare din Berlin, formata din CDU si social-democrati, a adoptat o abordare mai favorabila masinilor dupa preluarea puterii in 2023.

Aceasta a redus finantarea pentru pistele de biciclete si a relaxat planurile de diminuare a locurilor de parcare. Limitele de viteza in unele zone au fost majorate de la 30 km/h la 50 km/h. In ciuda reducerilor bugetare, planurile de crestere a taxei de parcare rezidentiala - in prezent de aproximativ 10 euro pe an - au fost amanate. Dupa deschiderea unui nou tronson al autostrazii de centura vara trecuta, Berlinul intentioneaza sa o extinda cu inca 5 km in centrul orasului, inclusiv printr-un nou pod peste raul Spree.

Collmann spune ca grupul - Verkehrsentscheid, sau Referendumul pentru Transport - se confrunta cu un lobby auto puternic. El cunoaste bine industria: a lucrat ca student la Daimler si si-a petrecut ultimii 15 ani dezvoltand software AI pentru acest sector. "Pur si simplu sunt sume nebune de bani acolo", a spus el.

Propunerea ar reduce semnificativ utilizarea masinilor in interiorul soselei de centura, cu exceptii pentru cei care au nevoie de ele in scop profesional, precum si pentru persoanele cu dizabilitati, serviciile de urgenta si politie. Sustinatorii spun ca masura ar reduce aglomeratia, ar diminua poluarea si ar imbunatati siguranta pentru biciclisti si pietoni. Ei indica Parisul si alte orase ca exemple ca recuperarea spatiului de la masini poate stimula activitatea economica.