Zf 24

La frontiera dintre Estonia si Rusia, linistea aparenta ascunde una dintre cele mai tensionate zone ale Europei. In timp ce NATO simuleaza scenarii de razboi, iar Rusia isi consolideaza influenta in regiune, Estonia, Letonia si Lituania se pregatesc accelerat pentru un conflict care, in urma cu cativa ani, parea de neimaginat. De la fortificatii militare la instruirea civililor si planuri de evacuare pentru sute de mii de oameni, statele baltice intra intr-o noua era a securitatii.

Podul Prieteniei dintre orasul estonian Narva si orasul rusesc Ivangorod este astazi blocat cu bariere din beton, sarma ghimpata si porti metalice. Traficul auto este complet suspendat, iar doar cativa pietoni mai pot traversa granita. Imaginea contrasteaza puternic cu cea de acum un deceniu, cand Narva era un simbol al cooperarii economice dintre Est si Vest. Astazi, orasul este considerat unul dintre cele mai probabile puncte de declansare a unui conflict intre Rusia si NATO, intr-un scenariu cunoscut deja sub numele de "Narva Next".

Autoritatile locale recunosc ca orasul se afla intr-o stare de alerta permanenta. "Nu suntem in razboi, dar nici in pace", spun oficialii. Potrivit Bloomberg, economia este grav afectata de inchiderea granitei, iar populatia traieste intre neincrederea fata de guvern si teama de Rusia.

Estonia, Letonia si Lituania se afla pe flancul estic al NATO si al Uniunii Europene, pe o linie de peste 1.000 de kilometri in fata Rusiei si Belarusului. Desi sunt membre ale celei mai puternice aliante militare din lume, liderii baltici privesc cu ingrijorare evolutiile geopolitice si posibilitatea unui acord de pace in Ucraina care ar putea intari pozitia Kremlinului. In acest context, statele baltice considera ca descurajarea si pregatirea sunt singurele garantii reale de securitate.

In teren, aceste pregatiri inseamna fortificarea frontierelor pe o zona tampon de aproximativ 30 de kilometri, construirea de retele defensive si adaptarea infrastructurii pentru un posibil conflict. Experienta Ucrainei a aratat ca primele zile ale unui atac sunt decisive. Daca rezistenta este puternica, sprijinul international vine rapid; daca frontul cedeaza, aliatii pot ezita.

In paralel, pregatirea nu este doar militara, ci si civila. In Lituania, mii de voluntari sunt instruiti in cadrul unor programe de aparare civila. Ada Urbonaite, angajata a unei companii multinationale si, in acelasi timp, militar in rezerva, organizeaza cursuri pentru populatie despre cum sa reactioneze in caz de atac: cum sa isi faca rezerve de alimente, cum sa acorde primul ajutor si cum sa se adaposteasca. Scopul este ca oamenii sa fie autonomi in situatii de criza si sa nu blocheze sistemele de urgenta.

La Vilnius, capitala Lituaniei, aflata la doar 30 de kilometri de granita cu Belarus, autoritatile au realizat scenarii de criza care includ atacuri hibride, sabotaje, invazie militara sau chiar un accident major la centrala nucleara de la Astravyets. Exista planuri de evacuare pentru aproximativ 600.000 de locuitori, care ar trebui directionati pe doar trei rute principale. Specialistii recunosc ca o astfel de operatiune ar fi extrem de dificila, chiar si in conditii ideale.

Haosul produs la Kiev in primele zile ale invaziei ruse din 2022, cu atacuri cibernetice, dezinformare, panica si blocaje rutiere, este studiat atent de autoritatile baltice. Concluzia este ca planurile de criza sunt inutile daca populatia nu este instruita constant sa le aplice.

Pentru statele baltice, miza este existentiala. Oficialii subliniaza ca supravietuirea lor depinde de doua lucruri: ca Rusia sa creada ca un atac ar primi un raspuns ferm si ca opinia publica din Europa de Vest sa considere interventia necesara. Intre timp, la granita de la Narva, tacerea podului blocat ramane un simbol al unei paci fragile, care poate fi rupta in orice moment.