Zf 24

O lectura obligatorie, celebrul roman " Ora 25" al autorului roman Constantin Virgil Gheorghiu, desi scris in 1949, ne arata ce se poate intampla intr-o societate dezumanizata, divizata, care nu reuseste sa isi gaseasca obiective si valori comune, intr-o perioada de mari tulburari si transformari - asa cum a fost perioada imediat urmatoare celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Desi istoria se repeta la intervale mari de timp, noi nu suntem aceiasi. Suntem mai buni! Am suferit o perioada neagra, cu frici si lipsuri, pana in 1990, pentru ca apoi sa traversam o alta perioada de exceptionala prosperitate, din 1990 si pana azi. O arata cifrele din ultimii 35 de ani. De la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, beneficiind de peste 100 de miliarde de euro in fonduri europene, economia romaneasca, daca ne uitam la convergenta reala catre media Uniunii Europene, cu exceptia crizei financiare din 2008-2009, a fost una dintre cele mai dinamice economii din cadrul Uniunii.

Masurand convergenta reala ca nivelul PIB pe locuitor ajustat cu puterea de cumparare, se remarca clar ca evolutia acestui indicator in cazul Romaniei a fost spectaculoasa. Astfel, la inceputul anilor 2000, cand Romania a inceput procesul de pregatire pentru aderarea la Uniunea Europeana, PIB/locuitor ajustat cu puterea de cumparare reprezenta doar 27% din media Uniunii Europene.

La momentul respectiv, Romania era pe ultimul loc dintre tarile membre sau candidate la aderarea la UE. Urmatoarea era Bulgaria, cu 29%. Polonia, Ungaria si Cehia fiind cu mult in fata Romaniei. In 2007, la momentul aderarii, Romania inregistra valoarea de 44%, iar acest indicator s-a majorat constant, cu o pauza intre anii 2013-2015, ajungand la nivelul anului 2024 la 79% . Astfel, Romania a ajuns peste Bulgaria, Slovacia, Grecia, Croatia, Letonia si Ungaria si la acelasi nivel cu Polonia.

Aceeasi convergenta rapida s-a transferat si catre salarii. Exprimata in euro, la nivelul anului 2024, conform Eurostat, media lunara a salariului net a atins valoarea de 1.055 euro , ceea ce reprezinta o crestere de peste 3 ori a salariului net exprimat in euro de la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. De remarcat faptul ca in marile orase, salariile au crescut intr-un ritm si mai accelerat, iar nivelul de trai a depasit media Uniunii Europene si chiar conditiile de trai din unele mari orase europene.

Cu alte cuvinte, in ultimii 30 de ani a fost posibila imbogatirea intr-o singura generatie, un lucru extrem de rar la scara istoriei.

Astfel, datorita apartenentei Romaniei la Uniunea Europeana si a fondurilor europene pe care le-am investit in economie, suntem foarte aproape de nivelul de trai mediu al Uniunii Europene. Multi dintre cei care calatoresc si fac afaceri pe intreg mapamondul ne spun constant ca, in Romania, se traieste mai bine decat in multe alte tari dezvoltate.

A fost insa un drum sinuos, pe care s-au facut si greseli, si nu am reusit sa construim prosperitate pentru toata lumea, si mai ales, clasa conducatoare nu a reusit sa castige increderea.

Noua, economistilor, ne place sa lucram cu medii matematice. Dar mediile nu spun intregul adevar: nu vorbesc despre cei care nu au avut oportunitati, despre cei care au fost omisi de sistemul de educatie, despre cei care au fost prinsi pe picior gresit de avansul tehnologic sau despre povestea celor care s-au zbatut in zadar si, incet-incet, au fost exclusi din comunitatile lor.

Deopotriva, mediile calculate de noi, economistii, nu spun nici povestea celor norocosi, care au "prins trenul" acestei dezvoltari extraordinare, care au muncit mult sa ajunga unde sunt sau, poate, au primit, dar nu au dat nimic inapoi societatii.

Din aceste doua tipuri de date se determina mediile, insa ele nu spun intreaga poveste. Un sistem care se gandeste mai putin la dezvoltarea incluziva si nu investeste suficient in infrastructura sociala, in special in accesul la educatie de calitate si la servicii de sanatate, risca sa accentueze inegalitatile sociale, cu consecintele de rigoare.

Am ajuns acum la o rascruce de drumuri. Lucrurile bune care ne-au adus aici - apartenenta la Uniunea Europeana, prosperitatea, stabilitatea politica si macroeconomica, investitiile straine, regimul de impozitare prietenos pentru afaceri, parteneriatele comerciale cu celelalte tari democratice - s-ar putea sa nu fie suficiente pentru a ne duce mai departe.

Ne-au slabit din interior, pe rand: marginalizarea si lipsa accesului la educatie, coruptia mai mult sau mai putin evidenta, politicile publice paguboase si inechitabile care au slabit structura bugetului, Covid-ul si, in cele din urma, demografia. Toate acestea vor avea consecinte pe termen lung si foarte lung, in special cel din urma - demografia.

Cu milioane de romani emigranti, cu o natalitate din ce in ce mai scazuta si cu o imbatranire accentuata in urmatoarele decenii, este necesar sa ne intoarcem spre noi si sa ne intrebam ce fel de tara ne dorim. Ne dorim sa fim acea tara unde si strainii recunosc ca este mai bine sa traiesti decat in multe tari dezvoltate?

Datorita exceselor bugetare din ultimii ani, problema majora a Romaniei in urmatorii multi ani va fi deficitul bugetar, deficit care a devenit nesustenabil si este din ce in ce mai greu de finantat, cu costuri tot mai mari.

In ultimii ani, Romania a inregistrat deficite bugetare semnificativ mai mari decat media Uniunii Europene, situandu-se constant printre tarile cu cele mai mari dezechilibre fiscale. Conform datelor Eurostat, in 2024, deficitul bugetar al Romaniei a atins 9,3% din PIB, cel mai ridicat nivel din UE , comparativ cu media europeana de 3,2% si media zonei euro de 3,1%. Aceste deficite bugetare au avut ca si consecinte generarea de inflatie (Romania avand una dintre cele mai ridicate rate ale inflatiei din Uniunea Europeana), costuri ridicate de finantare (Romania se imprumuta la cele mai ridicate rate de dobanda din Uniunea Europeana), deficit de cont curent.

Mai mult, acest deficit bugetar nesustenabil pune in mare pericol rating-ul de "recomandat" al Romaniei pentru investitii. O retrogradare a Romaniei in categoria de rating "nerecomandat" investitorilor ar conduce la iesiri de capital, deprecierea leului, precum si la rate si mai ridicate de dobanda, care vor lovi atat populatia, cat si companiile (spre exemplu, in episodul de rating "junk" anterior, Romania a inregistrat rate de dobanda exprimate in doua cifre).

Ca sa putem gestiona aceasta situatie, va fi nevoie de o ajustare fiscala, care va fi intinsa pe mai multi ani si va insemna probabil majorari semnificative de taxe. Insa, pe langa ajustare, avem nevoie si de credibilitate in fata creditorilor institutionali, de atractivitate pentru investitorii straini, de incurajarea mediului de afaceri prin masuri responsabile, care sa creeze un mediu concurential sanatos, bazat pe dreptul de proprietate si pe libera alegere, de fonduri europene, de mari proiecte de infrastructura si multe altele.

Cu alte cuvinte, este necesar sa fim parte din ceva mai mare, dintr-o uniune care sa aiba ca valori libertatea economica, competitivitatea, bunastarea, inovatia.

Trebuie, de asemenea, sa constientizam faptul ca economia romaneasca ar avea extrem de mult de suferit in cazul indepartarii Romaniei de Uniunea Europeana . Practic, avand in vedere dezechilibrele pe care le inregistreaza economia romaneasca, fara accesul la fondurile europene, aceasta nu ar mai putea furniza nici pe departe nivelul actual de bunastare. Putem foarte usor compara, avand destule exemple in Europa, nivelul de trai al Romaniei comparativ cu cel inregistrat in acele tari.

In mod paradoxal, democratizarea informatiei si libertatea de comunicare ne-au divizat mai mult ca niciodata. Unele lucruri insa sunt extrem de clare: apartenenta la un bloc comunitar puternic, responsabilitate fiscala, politici sociale incluzive, accent pe investitii. Acestea sunt valori atemporale si e timpul sa redevenim uniti in apararea acestor valori. Acest al 25-lea ceas poate face diferenta intre trecut si viitor.