Zf 24

Impactul investitiilor straine directe (ISD) este major

Vedeti aici articolul 1 si 2 al seriei

O comparatie directa intre companiile cu investitii straine directe (ISD peste 10% din capital) si cele fara investitii straine (incluzand atat privat cat si de stat) arata o discrepanta pronuntata intre companiile cu si fara capital strain in ceea ce priveste cifra de afaceri generata anual, in medie, de un angajat:

Cu alte cuvinte, un angajat dintr-o companie sustinuta de investitii straine a produs aproximativ cat doi angajati dintr-o firma fara capital strain. O parte din explicatie consta in faptul ca firmele ISD valorifica economiile de scara, beneficiaza de acces superior la capital, tehnologii avansate, practici de management mai eficiente si piete externe, toate acestea traducandu-se intr-un final intr-o productivitate mai mare. Nu intamplator, companiile ISD platesc salarii notabil mai mari, in medie, cu 80% (costuri salariale medii brute lunare de 9.500 RON fata de 5.200 RON la non-ISD).

In plus, firmele straine beneficiaza adesea de active intangibile (marci, patente, sisteme informatice performante, know-how) provenite de la compania-mama, care sporesc eficienta si competitivitatea, au probabil si un acces mai facil la pietele de export. Spre deosebire de acestea, multe microintreprinderi locale functioneaza cu capital redus si fara echipamente de ultima generatie, ceea ce limiteaza productivitatea. Un alt aspect esential este forta de munca. Companiile ISD atrag, dar si formeaza angajati mai bine pregatiti, ceea ce contribuie direct la productivitatea ridicata. Este o spirala: salariile mari atrag specialisti, specialistii sustin performanta si veniturile ridicate, ceea ce permite continuarea cresterilor salariale. In schimb, firmele non-ISD, in special IMM-urile autohtone, intampina dificultati in recrutarea si pastrarea specialistilor.

Desi firmele ISD sunt putine ca numar (aproximativ 5% din totalul companiilor cu cifra de afaceri nenula), ele contribuie cu peste 40% la cifra de afaceri totala a economiei si seteaza un etalon ridicat de eficienta. Indiferent de opiniile contrare exprimate in spatiul public, realitatea este ca economia romaneasca este impulsionata in special de "motorul" companiilor mari si/sau cu capital de provenienta straina. Fac Romania mai prospera.

Un alt contrast major evidentiat de date intre cele doua categorii: cifra de afaceri per angajat este aproape dubla in firmele ISD fata de cele non-ISD, dar profitul per angajat, este doar marginal mai mare in firmele non-ISD. O posibila explicatie este ca multinationalele lucreaza adesea in industrii cu marje mici si volume mari (retail, auto, etc.). Mai mult, multinationalele reinvestesc frecvent castigurile in modernizare si expansiune, fapt evidentiat inclusiv in rapoartele anuale ISD ale BNR, o mare parte din noile ISD-uri fiind, de fapt, profiturile reinvestite.

Pentru a dezvolta in continuare Romania, deschiderea economica trebuie sa continue: investitiile straine nu doar ca stimuleaza productivitatea companiilor in care sunt realizate, dar creeaza si efecte de spillover (difuzarea cunostintelor si tehnologiilor catre firmele locale), fie prin parteneriate, fie prin competitie directa.

Investitiile straine sunt un vot de incredere din partea partenerilor tai internationali, iar ei voteaza mereu cu portofelul. Atragerea investitiilor straine trebuie sa ramana o prioritate, iar Romania are in continuare foarte multe de castigat din mentinerea unei atitudini pro-investitii straine. Un climat economic stabil, mai putina birocratie, fara bariere inutile si acces facil la pietele externe sunt factori esentiali pentru o economie libera si prospera. Nu degeaba reprezentantii mediului de afaceri cer mereu stabilitate si predictibilitate. Protectionismul nu este o solutie, este o problema.

In acelasi timp, decalajul de productivitate dintre firmele ISD si cele non-ISD nu trebuie privit ca unul imposibil de recuperat. Exista povesti romanesti de succes, companii care au reusit sa creasca puternic prin inovare, digitalizare si integrarea in lanturi economice internationale. Avem inclusiv companii romanesti care prospera in afara tarii, reusind sa-si internationalizeze cu succes activitatea.

Deschiderea economica trebuie privita si ca o oportunitate pentru firmele locale de a invata, de a se adapta si de a deveni mai competitive. Pe masura ce firmele locale se maturizeaza, intreaga noastra societate beneficiaza.

Sa iti iubesti tara inseamna sa iti doresti sa fie prospera. Nu exista prosperitate in izolationism sau autarhie. Suveranismul fara liberalism nu poate aduce decat regres, cei peste 1,1 milioane de romani ce lucreaza in multinationale ar trebui sa stie mai bine. Pentru prosperitate este nevoie de eficienta, productivitate, cooperare internationala si integrare in pietele europene si globale, capital si munca. Investitiile straine fac si ele Romania mai prospera.

Concluzii dupa cele trei parti:

Companiile mari si cele cu capital strain nu obtin profituri uriase, asa cum auzim adesea, ci impart beneficiile eficientei operationale atat cu angajatii, prin salarii mai mari, cu consumatorii, prin preturi competitive, dar si cu statul, platind taxe.

Aceste companii se detaseaza prin productivitate ridicata, in timp ce microintreprinderile, firmele exclusiv romanesti si mai ales cele de stat raman in urma. Aceste disparitati nu sunt intamplatoare si indica existenta unor factori structurali ce influenteaza eficienta firmelor.

In primul rand, economiile de scara, accesul mai facil la pietele de capital si capacitatea de a investi in tehnologie fac diferenta. Investitiile sunt esentiale pentru cresterea productivitatii pe termen lung.

Cele mai bune practici manageriale si guvernanta corporativa eficienta sunt alti factori-cheie ce diferentiaza firmele performante. Lipsa lor poate conduce la alocare ineficienta a resurselor si intarzieri in adoptarea inovatiilor. In acest sens, se pare ca prezenta capitalului strain nu este doar o sursa de finantare, ci si un vector al transferului tehnologic.

Capitalul uman este un alt determinant fundamental al productivitatii. O forta de munca bine pregatita, educata, sanatoasa si cu competente adecvate poate utiliza tehnologia mai eficient si poate genera mai multa valoare adaugata.

Inovarea si digitalizarea separa si ele firmele eficiente de cele mai putin eficiente. Romania este la coada clasamentului cand vine vorba de inovare in UE, in principal din cauza investitiilor reduse in cercetare si dezvoltare (R&D), atat din sectorul public, cat si din sectorul privat. Dar inovarea nu inseamna neaparat inventarea unui produs revolutionar, nu trebuie sa reinventam roata, poate fi si inovatie de proces (gasirea unor metode mai bune de organizare a productiei sau a lantului logistic).

Din pacate, prea multe reglementari si birocratia afecteaza in special firmele mici. Un cadru legislativ stufos si impredictibil inseamna costuri administrative inutile, care apasa disproportionat asupra IMM-urilor. Companiile mari si cele straine au resurse pentru a depasi mai usor aceste provocari (echipe dedicate sau capacitatea de a delega costul de conformare cu birocratia), insa firmele mici pierd timp si resurse valoroase in interactiunea cu statul . Un mediu cu reglementari mai suple, debirocratizat, digitalizat si cu institutii eficiente ar permite firmelor sa-si valorifice intregul potential.

Un sistem de educatie solid ramane esential pentru o forta de munca productiva si competitiva. La fel cum un sistem de sanatate eficient contribuie la o viata activa mai lunga si la maximizarea sperantei de viata, o educatie de calitate asigura capital uman bine pregatit. Cresterea productivitatii pe termen lung depinde de calitatea fortei de munca, iar aici sistemul de educatie poate oferi mai mult.

In concluzie, exista diferente de productivitate intre firmele din Romania care se pot explica printr-o combinatie de factori interni (dimensiune, management, capital investit, competentele angajatilor) si factori externi (accesul la finantare, reglementari, climatul investitional). Ce nu se poate explica este perceptia unora ca refuzul capitalului strain, izolarea economica si intoarcerea la un trecut idealizat ar fi o solutie. Acel trecut nu a existat niciodata asa cum este el glorificat astazi, a fost doar un miraj, o iluzie convenabila care ignora esecurile economiei centralizate. In lumea reala, moderna, prosperitatea nu vine din izolare, ci din integrare, cooperare si scalare.

Sa iti iubesti tara inseamna sa iti doresti sa fie prospera. Nu exista prosperitate in izolationism sau autarhie. Suveranismul fara liberalism nu poate aduce decat regres, cei peste 1,1 milioane de romani ce lucreaza in multinationale ar trebui sa stie mai bine. Pentru prosperitate este nevoie de eficienta, productivitate, cooperare internationala si integrare in pietele europene si globale, capital si munca. Companiile mari fac Romania mai prospera. Companiile cu capital privat (autohton si strain) fac Romania mai prospera. Investitiile straine fac si ele Romania mai prospera.

Nota: Analiza de fata se bazeaza pe datele oficiale pentru anul 2023 si urmareste productivitatea muncii in Romania printr-un indicator simplu, dar, cred eu, relevant: cifra de afaceri per salariat (CA/salariat) . Acest raport reflecta valoarea economica generata, in medie, de fiecare angajat intr-o companie activa, oferind o imagine de ansamblu asupra eficientei diferitelor tipuri de firme. Iar diferentele sunt mari si greu de ignorat.

Pentru a asigura o comparatie relevanta, au fost incluse doar companiile care au realizat cifra de afaceri nenula , excluzand firmele inactive sau cele care nu au raportat venituri. De asemenea, nu sunt incluse PFA-urile, sau alte forme similare de organizare, nici lucratorii din administratia publica sau cei care muncesc pentru companii straine in afara tarii.

In analiza am inclus si costurile salariale, care reflecta efortul total al companiilor pentru remunerarea angajatilor, incluzand salariile brute, tichetele, primele si alte beneficii, raportate la numarul de salariati.

Desigur, fiecare firma este diferita, iar media ascunde variatii ample intre sectoare si companii individuale. Stim exemplul lui Moisil, stim ca media ascunde multe, dar scopul acestei analize este sa ofere o perspectiva generala asupra modului in care diferite tipuri de companii contribuie la bunastarea societatii.

Un alt detaliu relevant este ca, din totalul firmelor din Romania, aproximativ 170.000 de companii au declarat cifra de afaceri 0. Analiza de fata se concentreaza strict pe companiile care au generat venituri in 2023 si se bazeaza pe cifrele oficiale declarate catre autoritatea fiscala, fara a include eventuala economie gri.

Cristian I. Popa, CFA este membru al Consiliului de administratie al BNR.

Opinia prezenta ii apartine autorului si nu reprezinta pozitia Bancii Nationale a Romaniei.