Opinii

Romania, doua stari de fapt total diferite, in sectorul privat digitalizarea a simplificat treburile si a trimis oameni acasa, sectorul de stat imun la digitalizare si apt pentru angajari.

Acum 10 ani daca intrai intr-o banca gaseai un numar mare de angajati, fiecare dintre ei avand ghiseul lui, biroul lui, clientela lui. Se incheiau contracte, se acordau credite, se faceau analize de risc, trebuie sa stai la coada pentru a fi preluat de un angajat. Azi lucrurile stau altfel! Ghisee goale, birouri goale sau desfiintate, etaje goale, nefolosite de ani de zile. Personalul s-a imputinat foarte mult.

Ce anume a generat aceasta stare de fapt? Pai in primul rand digitalizarea, fiecare banca si-a creat propriul robot care interactioneaza cu publicul. Apoi nevoia de a reduce costurile, concurenta, eficienta au pus presiune pe banci, determinandu-le sa reduca personalul substantial. Aici profitul este cel care da tonul la intreaga activitate. Angajatii trebuie sa livreze, iar cine nu este in masura sa faca fata provocarilor digitale, pleaca acasa.

Aceiasi situatie o vom intalni si cand vom vizita o societate de asigurari. Personalul s-a imputinat vizibil, sunt ghisee goale, prin birouri bate vantul, spatii prin care nu a mai trecut picior de om de ani de zile. Din 4-5 inspectori de daune au mai ramas 1-2. Digitalizarea a "taiat in carne vie" si aici. Se poate interactiona on-line cu societatea de asigurari pentru rezolvarea problemelor.

Contrastul il vom gasi daca vom pasi intr-o institutie publica, unde vom gasi o aglomeratie mare, multi functionari, birouri supra aglomerate, 2-3 persoane se invart in jurul unui calculator., secretare care monitorizeaza multe cafetiere. Prin institutie publica am inteles: primarie, consiliul judetean, agentie, directii judetene, alte deconcentrate. Se plimba dosarele dintr-un birou in altul, se umbla pe holuri cu cate o hartie in mana. Am inceput acest aliniat cu cuvintele "daca vom pasi intr-o institutie publica", puteam sa scriu "cand vom pasi intr-o institutie publica". Am optat pentru "daca", intrucat este din ce in ce mai greu sa intri intr-o institutie publica.

Cetateanul care are o problema este tinut pe la usi, pentru a nu deranja si strica vibe-ul celor care populeaza birourile. De la an la an numarul personalului a crescut, organigramele s-au marit pentru a face loc neamurilor, sotiilor, amantelor, loialistilor.

Partidele au lotizat intreaga administratie publica, fiecare construindu-si propriul fief, unde s-au facut angajari, la foc automat, prin simulari de concursuri. Apoi si-au fortificat zona de influenta, toate job-urile fiind tranzactionate, doar, de partide.

Locurile de munca de la stat, daca s-ar pune problema sa li se acorde coeficient de rating de siguranta ar obtine, probabil, AAA, fiind in categoria "to big to fail".

Si in administratia publica s-au facut progrese in ceea ce priveste digitalizarea interactiunii cu cetateanul, multe din solicitari se pot rezolva on-line. Problema este ca in ciuda acestor progrese digitale numarul functionarilor publici a crescut. Circula prin social-media zvonul ca intr-o agentie s-a mai inventat o functie, consilierul consilierului. Sper sa fie o gluma!

Un fapt este cert, numarul bugetarilor a crescut vizibil in ultimii ani, desi, de fiecare data s-a promis contrariul. Succesiunile de "ordonante trenulet", un fel de glume reformiste, au avut in prevederile lor si probleme legate de micsorarea numarului de posturi din administratie, dar totul s-a naruit printr-o ploaie de exceptii si derogari, toate initiate de partidele de la putere. Niciun partid n-a avut curajul sa deranjeze culcusul loialistilor de la stat, pe care, de fapt, tot ei le-au creat.

In firmele private actionariatul este interesat sa reduca costurile cu personalul, intrucat acestea sunt suportate de el, pe cata vreme, la stat aceste costuri nu intereseaza pe nimeni, acestea fiind suportate de la buget. Patronul poate "sa taie in carne vie", caci este afacerea lui, sunt banii lui, dar la stat nimeni nu vrea sa deranjeze baronatele din teritoriu, angajatii de la stat fiind platiti din banii contribuabilului . In mediul privat introducerea digitalizarii si a Inteligentei Artificiale a insemnat reduceri consistente de personal, iar in administratia publica a insemnat angajari suplimentare.

Recentele restructurari de personal, initiate de actualul guvern, sunt trolate din toate directiile de sindicate, de partidele politice, chiar si din cele aflate in coalitie, de angajatii propusi pentru disponibilizare. Pentru partide institutiile statului au devenit un fel de feuda pentru angajarea neamurilor. Fiecare loc de la stat este aparat ca un tron, nimeni nu vrea sa cedeze.

Situatia finantelor tarii ne arata ca Romania nu-si mai poate permite sa plateasca un asa numar mare de angajati in administratia publica, ceea ce inseamna ca bugetofagia si turbobugetarismul trebuie stopate, indiferent de consecintele electorale. Sectorul privat nu mai poate plati fericitii loialisti de la stat, care, in mare parte, simuleaza munca.

Inchei cu un mesaj mai putin optimist preluat de la istoricul si publicistul Adrian Cioflanca: "Intr-o institutie de stat gasesti cel mai sigur leac impotriva optimismului in privinta sanselor noastre de a schimba repede si decisiv lucrurile care ne trag inapoi".