Eveniment

￢ Guvernul Bolojan a publicat la finele saptamanii pe site-urile Ministerului de Finante si Ministerului Justitei, partea a doua a asa-numitului "Pachet de reforme numarul 2", in completarea "reformei administratiei" publicata deja de Ministerul Administratiei.

Propunerile care vor fi aprobate prin angajarea raspunderii guvernului in fata parlamentului (procedura la limita ce prevede adoptarea legilor fara dezbatere parlamentara) sunt, cumva, surprinzatoare. Pentru ca pachetul al doilea de reforme ar fi urmat sa contina, potrivit promisiunilor din trecut, masuri de taiere a cheltuielilor publice si nu noi cresteri de taxe. Cresterile de taxe (TVA majorata la 21%, renuntarea la majoritatea beneficiilor salariale) fusesera deja cuprinse in "pachetul 1". Promisiunea fusese asa: in primul pachet majoram unele taxe pentru echilibrarea veniturilor statului, iar in pachetul al doilea si al treilea taiem din cheltuielile statului intru acelasi scop enuntat in pachetul intai. Insa si pachetul al doilea cuprinde, dupa cum se vede, noi majorari de taxe.

"Nu va fi ultima majorare de taxe", spun economistii consultati de ZF. Pentru ca masurile economice prociclice (majorezi taxe cand ar trebui sa le scazi) sunt asemenea unei boli ce creste din propria-i neputinta. Nu sunt bani la buget, majorezi taxele. Deficitele mari obliga guvernul sa majoreze taxele pentru ca nimeni nu-l mai impumuta decat la dobanzi ce ametesc mintile lucide. Cresterea taxelor sugruma consumul. Orice imprumut al statului, in aceste conditii, inseamna inflatie. Reducerea de consum inseamna crestere economica mica. Statul tipareste, practic, bani, iar BNR nu are aici controlul pentru ca, daca ar majora, cum ar fi normal, dobanda-cheie ar lovi si mai mult in economie.

"Suntem in "stagflatie" spune economistul Adrian Codirlasu: inflatie cu doua cifre, crestere economica minuscula. Vom suferi ani de zile pentru niste greseli nefortate din trecut. Nota de plata va veni lunar in cutia postala a fiecaruia dintre noi".

Ce prevede pachetul 2 de "reforme"

￢ Creste impozitul pe veniturile de pe burse.

￢ Creste CASS la activitatile independente. Este prevazuta majorarea plafonului maxim al bazei de calcul al CASS pentru activitati independente de la 60 de salarii minime brute pe tara la 90.

￢ Se introduce o cota forfetara de 30% pe veniturile din chirii.

￢ Se modifica regimul fiscal si pentru serviciile de cazare. Venitul net anual din prestarea de servicii de cazare se determina prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei forfetare de 30% asupra venitului brut. Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura incasate in cursul anului fiscal. Impozitul anual datorat se calculeaza prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, impozitul fiind final.

￢ Cei care inchiriaza in regim Airbnb sau ofera cazari in locuinta personala vor fi nevoiti sa aiba case de marcat electronice si sa emita bonuri fiscale.

￢ Capitalul social la infiintare creste la 8.000 de lei pentru SRL-uri. Suma de 8.000 lei ar rezulta ca urmare a actualizarii nivelului de capital social de 200 de lei cu indicele pretului de consum ianuarie 1990 - decembrie 2024.

￢ Se schimba modul de calcul al normei de venit pentru persoanele care realizeaza venituri din activitati independente - nu va mai fi o suma fixa, ci se va calcula in functie de salariul minim brut pe tara.

￢ Se instituie in sarcina persoanelor juridice obligatia detinerii unui cont la o institutie de credit din Romania pe toata durata desfasurarii activitatii; persoanele juridice nou infiintate sunt obligate sa deschida un cont la o institutie de credit in termen de 30 de zile lucratoare de la data infiintarii. Noile prevederi intra in vigoare pe 1 ianuarie 2026.

￢ In cazul impozitului pe profit este propusa abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru stabilirea impozitului pe profit datorat, incepand cu anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care incepe in anul 2026. De asemenea, impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfasoara activitati in sectoarele petrol si gaze natural - ICAS se aplica pana la 31 decembrie 2025/ultima zi a anului fiscal modificat care se incheie in anul 2026.

￢ Este prevazuta majorarea plafonulului maxim pana la care se datoreaza contributia la asigurarile de sanatate pentru venituri din activitati independente de la 60 de salarii minime brute pe tara garantate in plata la 90 de salarii minime brute pe tara, pentru veniturile realizate incepand cu data de 1 ianuarie 2026.

De asemenea, proiectul modifica regimul special pentru contribuabilii care inregistreaza cheltuieli cu entitati afiliate.

￢ "Luand in considerare bunele practici aplicabile in alte state (Polonia, Ungaria, SUA etc.), se propune ca pentru contribuabilii care depasesc un anumit procent cu cheltuielile aferente drepturilor de proprietate intelectuala, cheltuielile de management, consultanta, cheltuielile cu dobanzile, cu entitati afiliate, in raport cu totalul cheltuielilor de aceeasi natura, aceste cheltuieli efectuate cu persoane afiliate sa fie considerate nedeductibile la calculul rezultatului fiscal", potrivit sursei citate. Pragul a fost stabilit la 3%.

￢ Pachetul de "reforme numarul 2" propune un set de modificari la legea insolventei: Administratorii, cei formali, dar si cei de facto, vor raspunde mai strict pentru intrarea companiilor in insolventa. Administratorii sanctionati nu vor mai putea fonda societati pe o perioada de 5 ani. Sunt instituite cerinte mai stricte de elaborare a raportului de evaluare a starii debitorului si a cauzelor ce au condus la insolventa, pentru a facilita creditorilor, inclusiv creditorului fiscal, fundamentarea si declansarea actiunii in raspundere a administratorilor; actiunea in raspundere nu mai vizeaza doar administratorii formali, ci si administratorii de facto (care impun decizia financiara si operationala a societatii); administratorul si administratorul de facto impotriva carora s-a introdus o actiune in atragerea raspunderii nu pot avea calitatea de administrator special.

￢ Proiectul citat mai prevede cresterea gradului de recuperare a impozitelor si taxelor ce revin societatilor aflate in insolventa, prin asigurarea unui nivel mai inalt de transparenta a procedurii in raport cu creditorii, cu scopul de a facilita exercitarea remediilor procesuale impotriva practicilor de manipulare a votului si a tendintelor de tergiversare a procedurii. Propuneri: ￢ instituirea obligatiei debitorului "proiectului de reforme" initiat de guvernul Bolojan: taxe nsi circumstantele exceptionale ce pot justifica prioritizarea platii anumitor creante curente, ca exceptie de la principiul platii creantelor curente, potrivit scadentei; ￢ notificarea creditorului fiscal in legatura cu intentia de deschidere a procedurii se va face de catre debitor cu 15 zile inainte de depunerea cererii; ￢ comunicarea electronica a rapoartelor si planului de reorganizare catre toti creditorii care solicita; ￢ rapoarte actualizate mai detaliate ale administratorului judiciar/lichidatorului judiciar; ￢ includerea de informatii suplimentare in tabelul creantelor;l clarificarea obligatiilor administratorului concordatar in elaborarea listei creantelor in concordat; ￢ definirea conceptului de afiliat (persoane strans legate de debitor), in sensul legii insolventei; ￢ numar limitat de creditori afiliati in comitetul creditorilor (1/7).

Reducerea duratei procedurii insolventei, prin masuri concrete, cu efect imediat. Propuneri:

￢ verificarea periodica de catre administratorul judiciar a starii financiare a debitorului, pentru a propune, de indata, daca este cazul, intrarea in faliment, in perioada de observatie sau pe durata executarii planului; ￢ valorificarea bunurilor prin licitatie publica, potrivit Codului de procedura civila, daca vanzarea, potrivit regulamentului de vanzare stabilit de creditori, nu conduce la vanzarea bunului intr-un termen determinat; ￢ inchiderea procedurii insolventei odata cu constatarea de catre judecatorul-sindic a indeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate prin planul confirmat, chiar daca exista una sau mai multe creante curente, care nu sunt certe, in cazul in care cuantumul cumulat al acestora nu este de natura a determina o stare de dificultate financiara sau de a genera iminenta insolventei ori de a afecta viabilitatea intreprinderii debitorului (caz in care dosarele asociate sunt trimise spre solutionare instantei competente, potrivit dreptului comun).