Opinii

Romanii vor America. Intrebarea este daca Romania stie ce sa faca cu acest capital de simpatie. La 27 de ani de ZF, intr-o gala unde drapelul romanesc a redevenit simbol al ambitiei nationale, se vede un paradox important: romanii aspira la o relatie privilegiata cu Statele Unite, dar statul roman nu are inca strategia, proiectele sau povestea necesare pentru a transforma aceasta dorinta intr-o relatie structurala, nu doar ceremoniala.

Mai jos, 7 capitole necesare in acest sens.

Pe 4 iulie 2026, America va aniversa 250 de ani. Administratia Trump 2.0 va intra in istorie fie ca presedintia care redefineste Pax Americana, fie ca motorul unei noi ordini multipolare, in care Europa Centrala si de Est joaca un rol neasteptat - mai vizibil decat ar fi fost intr-o lume stabila, graduala, predictibila.

In aceasta realitate, Romania are doua optiuni: 1. sa fie un spectator care isi face poze la Washington (si da din coada de bucurie), sau 2. sa devina un actor economic si strategic pe care Washingtonul nu isi permite sa-l ignore. Eu optez clar pentru varianta a doua, si energia sectorului privat romanesc, ambitios, spune tot asta.

1. Ca sa ai o relatie buna cu americanii, trebuie sa pleci de la prioritatile lor, nu doar de la dorintele tale

Statele Unite - fie sub un presedinte republican, fie democrat - sunt constant interesate de trei lucruri mari: a. Prosperitate economica (investitii, industrii cheie, securitate lanturi de aprovizionare); b. Securitate (NATO, aparare, energie, tehnologii dual use, competitia intre marile puteri); c. Influenta (ecosisteme media, think-tanks, diaspora, comunitati de business). Pentru o administratie Trump 2.0, accentul va fi si mai clar pe: bilateralism dur, nu multilateralism; business first, nu discursuri diplomatice abstracte; ally value, nu ally sentiment; vizibilitate si loialitate publica, nu "tacerea prietenilor". Romania nu trebuie sa copieze modelul altora, dar trebuie sa inteleaga mecanica: americanii nu premiaza declaratii, ci capacitatea tarii tale de a le produce valoare. Sigur, Trump iubeste romanii, ne-a spus-o in conferinta cu Orban, dar Orban a obtinut de la Trump o exceptie pretioasa pentru el, in timp ce noi ne-am bucurat ca ne place. Atat s-a putut? 2. Lectii din regiune: cum se construieste influenta in Washington in 2025, nu in 1995 Europa Centrala si de Est a testat deja terenul. Unele state au gresit, altele au reusit surprinzator. Dar toate au inteles un lucru: relatia cu SUA este competiva, nu administrativa. Cine e mai util, castiga. Polonia are un CEE Power Playbook de exemplu, Varsovia a inteles ca prosperitatea este geopolitica si a facut trei lucruri esentiale: a investit masiv in economie - infrastructura, industrie, energie; a devenit campionul regional in aparare, inclusiv ca achizitor major de armament american; si-a construit propria industrie de aparare, nu doar capacitatea de a cumpara. Aceasta combinatie i-a dat Poloniei greutate, nu doar vizibilitate. Este lectia fundamentala pentru Romania: America respecta tarile care isi construiesc puterea, nu pe cele care isi cer statutul strategic. Ungaria e interesanta ca si caz de studiat, pentru ofensiva de sarm calibrata politic. Budapesta a construit o retea in interiorul ADN-ului republican american: investitii in CPAC, think-tank-uri americane si europene, o retea media doctrinara capabila sa amplifice mesaje, conexiuni organice in ecosistemul MAGA. Nu este un model pentru Bucuresti, dar este o realitate geopolitica. Orban nu a cumparat simpatie cu bani, ci cu atentie strategica.

Balticii pe de alta parte au avut ceea ce se numeste modelul disciplinat. Lituania, Estonia si Letonia au ales alt drum: profesionalism, claritate strategica, viteza decizionala. Au investit in: digitalizare, securitate cibernetica, rezilienta, think-tank-uri si comunicare strategica, coalitii transatlantice foarte bine calibrate. Rezultatul: respect, desi sunt mici. 3. Unde poate Romania avea tractiune? In proiecte, nu in discursuri Romania are atuuri pe care nu le-am jucat niciodata integral: a. Energie: SMR-uri, gaz, nuclear clasic, hidrogen, eolian fffshore; b. Agricultura - suntem parte din arhitectura globala de securitate alimentara; c. Tehnologie: Romania are una dintre cele mai dinamice baze de talent IT din Europa. 4. Conectivitate strategica: Constanta ￢ hub logistic multiplicabil cu finantare americano-europeana; Dunarea ￢ coridor redescoperit; Marea Neagra ￢ frontiera NATO (dar aici trebuie sa ne uitam si la planurile americane cu Caucazul si Asia Centrala). Daca romanii doresc o relatie buna cu americanii, atunci Romania trebuie sa devina parte din solutiile lor, nu un spectator al problemelor lumii. 4. Drapelul romanesc: cine il ridica si cine il duce inainte? Gala ZF a pus drapelul in centru - un simbol excelent: drapelul. Nu e doar un obiect, e o promisiune. Dar cine o poate duce inainte in 2025-2026? Raspunsul corect este: sectorul privat, organizatiile de business si elitele economice responsabile. Consolidarea Concordia e un imperativ, e un pivot economic pentru o strategie externa matura. Dupa prezentarea lui Enrico Letta la aniversarea ZF, un lucru devine clar: Romania are nevoie de: o voce economica unitara; trebuie sa fie un partener credibil pentru Washington si Bruxelles si un jucator care vorbeste "limba proiectelor", nu "limba motiunilor". Pe scurt, un promotor competitiv al prosperitatii, nu un curator al frustrarii.

Concordia poate deveni portdrapelul economic al Romaniei in sincron cu SUA 250. De ce? Pentru ca: are masa critica, are diversitatea sectoarelor, are capacitatea de negociere, si are interesul economic pentru a tine Romania in liga mare. Ca multi alti antreprenori cu care am vorbit in ultima perioada nu pot/ putem accepta sa ne adancim iarasi in 3 ani de marasm economic. Trebuie sa pedalam rapid si bine si sa iesim in 12-18 luni din criza economica actuala, de sorginte bugetara.

5. Cum poate sectorul privat avansa bilateralul mai rapid decat politica romaneasca Politicienii romani sufera de doua probleme care vin din tentatia de superficialitate: diplomatia pozelor si complexul de provincialism - cred ca prezenta la o masa e echivalenta cu influenta. Mai sunt exceptii, si sunt fericit ca in fiecare partid au aparut oameni in ultimii ani care au si stil si substanta. Americanii sunt exact invers fata de "mainstreamul" actual politica romanesc: nu pozele conteaza (desi le fac cu placere), ci proiectele, viteza si predictibilitatea.

Cum poate mediul privat sa ia initiativa? Prin propuneri clare de proiecte energetice si industriale romano-americane. Prin crearea unei US-Romania Business Taskforce, prin participarea la calendarul SUA 250, prin implicarea in think-tank-urile si fundatiile americane, prin evenimente economice tematice (energie, tech, agro) si co-crearea de produse industriale romano-americane.

Prima vizita a lui Nicusor Dan la Washington este o oportunitate pentru Romania dar aceeasi vizita poate avea un impact real numai daca: sectorul privat se implica diplomatic si tehnic; Romania propune proiecte, nu doar poze; se formeaza un consens economic national ca trebuie sa avem un noua mentalitate, orientata spre succes, si sa pregatim tranzitia spre un nou model economic. Romania are nevoie de un parteneriat public-privat de ambitie. Trebuie sa trecem de la "dreptul de a visa" la "obligatia de a livra". 6. Managerul roman "all seasons": ce ne-a spus Letta si ce ne arata istoria La cina ZF, Enrico Letta a spus ceva memorabil: "In crize se cheama managerul italian, dupa vine managerul german pentru stabilitate." Romania are nevoie, in sfarsit, de managerul roman all seasons. Un manager care: navigheaza criza, stabilizeaza relansarea si ramane in arhitectura decizionala si dupa, nu doar "in timpul furtunii". Experienta ultimilor ani arata ca: cand mediul privat face un pas in spate, statul face doi - tot in spate. De aceea, Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei nu mai poate fi doar "vigilenta din criza". Trebuie sa devina reperul permanent al maturitatii economice, cu Concordia ca motor.

7. SUA la 250, Romania la rascruce: alegem ambitia sau confortul? 2026 va fi un an simbolic pentru America. Pentru Romania, poate fi un moment de inflexiune. Daca invatam din: prosperitatea strategica a Poloniei; retelele inteligente ale Ungariei (la intelligence stam bine); disciplina baltica; metoda de influenta: narativ, retele, proiecte - atunci Romania poate deveni un partener real pentru Washington.

Daca nu, ramanem doar la stadiul de: vizite frumoase, poze fara consecinte, si un pro-americanism de salon. SUA apreciaza succesul, nu scuzele si privesc spre valoare, nu doar spre vanitate. Iar Romania poate deveni o valoare strategica - daca are curajul sa se comporte ca atare.

Concluzia e ca drapelul romanesc trebuie purtat prin fapte, nu prin festivisme.

Romania este in fata unei alegeri fundamentale: vrem o relatie transatlantica de statut sau doar de selfie? Drapelul romanesc, cel invocat la Gala ZF, nu trebuie fluturat. Trebuie dus - in piete, in industrie, in energie, in IT, in Washington, in lumea intreaga. Asta inseamna maturitate, ambitie, Romania de succes in 2026.