Eveniment

FMI confirma ca masurile ample adoptate de autoritatile romane reprezinta o etapa esentiala pentru restabilirea sustenabilitatii finantelor publice. Concluziile FMI atesta faptul ca Romania a adoptat o directie corecta si imbunatatita in ceea ce priveste gestionarea macroeconomica, iar angajamentul ferm pentru reforme este recunoscut la nivel international.

"Raportul FMI confirma ca pachetul nostru de reforme este in acelasi timp vital pentru Romania si credibil pentru partenerii nostri. Suntem pe o directie imbunatatita semnificativ, iar misiunea FMI recunoaste asumarea responsabilitatii si determinarea Guvernului Romaniei de a implementa reforme consistente. Prioritatea noastra ramane reconstructia unei economii sanatoase si reziliente, iar aceasta confirmare ne consolideaza increderea ca vom atinge tintele de deficit si ca vom asigura o crestere sustenabila", a spus Alexandru Nazare, ministrul finantelor.

FMI recunoaste importanta pachetului de reforme fiscal-bugetare pentru perioada 2025-2026 si mentioneaza faptul ca masurile adoptate sunt un pas necesar in procesul de diminuare a deficitelor gemene. Consiliul Director al FMI a subliniat ca pachetul recent de reforme fiscale pentru 2025-2026 este esential pentru refacerea sustenabilitatii fiscale si a increderii pietelor in capacitatea de revenire a Romaniei. In acest context, FMI anticipeaza ca economia nationala va inregistra o crestere graduala de la 1,0% in 2025, la 1,4% anul viitor. Aceasta crestere va fi sprijinita de investitiile finantate prin fondurile Next Generation EU (NGEU), care vor compensa partial moderarea consumului privat ca urmare a consolidarii fiscale.

In ceea ce priveste inflatia, FMI anticipeaza ca va cobori in intervalul de toleranta al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) pana la sfarsitul anului 2026. FMI a subliniat ca abordarea prudenta a BNR este adecvata, iar reducerile ratei de politica monetara ar trebui reluate doar dupa ce cresterea salariilor si a preturilor se tempereaza intr-un mod sustinut. Comitetul Director al FMI a remarcat, de asemenea, ca o flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar spori rezilienta la socuri.

FMI a recunoscut efectele pozitive ale reformelor structurale implementate de Romania, inclusiv cele menite sa asigure incluziunea pietei muncii, precum dezvoltarea educatiei timpurii pentru a sprijini parintii care lucreaza, modernizarea formarii profesionale si promovarea ocuparii fortei de munca in randul tinerilor. Romania va continua sa acorde prioritate investitiilor in energie nucleara, capacitati regenerabile si infrastructura de stocare pentru a diversifica mixul energetic.

Un alt aspect important subliniat in Raportul FMI este continuarea reformelor de guvernanta, inclusiv imbunatatirea eficientei administratiei publice si a predictibilitatii masurilor adoptate de guvern, pentru a consolida atractivitatea Romaniei pentru investitii.

Ministerul Finantelor ramane hotarat sa implementeze consecvent masurile de consolidare fiscala necesare pentru reducerea deficitului bugetar si pentru asigurarea unei dezvoltari durabile si sustenabile a Romaniei.

Vedeti mai jos comunicatul integral al FMI:

Pachetul recent de reforme pentru 2025-2026, care include si reforme fiscale, este binevenit si reprezinta un pas important inainte. Implementarea sa completa si masuri suplimentare de ajustare incepand cu 2027, pentru reducerea deficitului fiscal sub 3% din PIB, sunt esentiale pentru a restabili sustenabilitatea fiscala si macroeconomica.

Abordarea prudenta a BNR ramane adecvata, iar reducerile dobanzii-cheie ar trebui reluate doar dupa ce inflatia va urma o traiectorie clar descendenta. O flexibilitate mai mare a cursului de schimb pe termen mediu ar consolida rezilienta la socuri.

Avansarea reformelor structurale, inclusiv cresterea eficientei statului, este cruciala pentru utilizarea deplina a fondurilor UE si pentru sprijinirea cresterii economice si a ajustarii fiscale necesare.

Washington, DC: Consiliul Executiv al Fondului Monetar International (FMI) a incheiat Consultarea din Articolul IV cu Romania pe 7 noiembrie 2025.[1] Autoritatile si-au dat acordul pentru publicarea Raportului Staff-ului pregatit pentru aceasta consultare.

Situatia economica a Romaniei

Cresterea economica a Romaniei a fost modesta, PIB-ul real incetinind la 0,9% in 2024, deoarece consumul privat puternic, sustinut de cresteri salariale robuste, a fost contrabalansat de contractari continue ale investitiilor. In acelasi timp, deficitele gemene s-au adancit, deficitul fiscal in crestere contribuind la largirea deficitului de cont curent. Rezilienta sistemului bancar s-a imbunatatit datorita consolidarii bilanturilor.

Economia este asteptata sa creasca treptat cu 1,0% in 2025 si 1,4% in 2026, pe fondul consolidarii fiscale necesare pentru a aborda deficitele gemene. Inflatia totala, care a urcat la 9,9% in septembrie 2025 (an/an) dupa eliminarea plafonului la pretul energiei electrice si majorarea cotei de TVA, este asteptata sa ramana ridicata temporar pana la mijlocul lui 2026, inainte de a reveni in banda de toleranta a BNR pana la sfarsitul anului 2026.

Riscurile la adresa perspectivelor sunt inclinare in sens descendent pentru crestere si in sens ascendent pentru inflatie. O retrogradare a ratingului de tara ramane un risc, deoarece persista ingrijorari privind implementarea planificatei consolidari fiscale pentru 2025-26 si sustenabilitatea finantelor publice din cauza deficitului inca ridicat. Pe de alta parte, o implementare puternica a ajustarii fiscale si a proiectelor de investitii finantate din fonduri UE ar putea intari increderea investitorilor si reduce primele de risc mai rapid decat se anticipeaza, ducand la crestere mai mare a investitiilor private. Cresterile salariale peste asteptari, posibil alimentate de inflatia totala temporar ridicata, ar putea dezancora anticipatiile inflationiste si intarzia normalizarea prognozata a inflatiei de baza.

Evaluarea Consiliului Executiv al FMI

Directorii Executivi au salutat recentul pachet amplu de reforme fiscale pentru 2025-26, considerand ca reprezinta un pas important in abordarea deficitelor gemene in crestere. Avand in vedere necesitatea unei consolidari fiscale majore si riscurile orientate in sens negativ, Directorii au subliniat nevoia unui mix de politici adecvat si a unor reforme structurale ambitioase pentru a sprijini cresterea, a restabili sustenabilitatea fiscala si a proteja stabilitatea financiara.

Directorii au subliniat importanta cruciala a implementarii integrale a consolidarii fiscale planificate in 2025-26, urmata de ajustari suplimentare pe termen mediu pentru a consolida increderea pietelor si a asigura sustenabilitatea fiscala. Pentru a facilita o consolidare fiscala favorabila cresterii si echitatii, acestia au considerat ca reforme fiscale suplimentare pe termen mediu ar trebui sa vizeze mobilizarea veniturilor si imbunatatirea echitatii, in timp ce intaresc stimulentele pentru munca si raman atractive pentru investitii de capital. Cativa directori au recomandat prudenta in introducerea unor noi taxe pentru a evita reducerea suplimentara a cererii interne. Directorii au recomandat continuarea eforturilor in reformele structurale fiscale, inclusiv in managementul finantelor publice pentru a imbunatati guvernanta fiscala si eficienta cheltuielilor.

De asemenea, Directorii au cazut de acord ca reaparitia presiunilor inflationiste cere o abordare monetara prudenta, pentru a se asigura ca inflatia revine ferm in banda de toleranta. Acestia au recomandat ca reducerile ratei de politica monetara sa fie reluate doar dupa ce cresterea salariilor si preturilor se modereaza intr-un mod sustenabil. Directorii au remarcat ca o crestere graduala a flexibilitatii bidirectionale a cursului de schimb pe termen mediu ar imbunatati rezilienta economica la socuri; totusi, unii au recomandat o abordare prudenta in privinta flexibilitatii cursului in viitorul apropiat, avand in vedere expunerea ridicata a Romaniei la riscuri valutare.

Directorii au salutat consolidarea solida a sectorului financiar, cu bilanturi bancare mai robuste. Totusi, avand in vedere expunerea tot mai mare a bancilor la titluri de stat, cresterea rapida a creditului de consum si volumul mare de credite neacoperite la risc valutar, directorii au subliniat necesitatea de a continua monitorizarea calitatii activelor, testarea la stres a lichiditatii si consolidarea managementului crizelor. De asemenea, au recomandat pregatirea pentru recalibrarea politicilor macroprudentiale si continuarea imbunatatirii cadrului AML/CFT (anti-spalare de bani / combaterea finantarii terorismului).

Directorii au subliniat importanta avansarii reformelor structurale in cadrul Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR) si a intaririi managementului investitiilor publice pentru a valorifica fondurile disponibile ale Uniunii Europene. Aceste reforme, impreuna cu utilizarea integrala a fondurilor UE, vor creste potentialul de crestere pe termen mediu si vor sprijini consolidarea fiscala si rebalansarea externa. Reformele de guvernanta, inclusiv imbunatatirea managementului sectorului extins al intreprinderilor de stat si sporirea predictibilitatii reglementarilor, sunt de asemenea esentiale pentru a intari atractivitatea Romaniei pentru investitii. Cresterea participarii pe piata muncii prin investitii in capitalul uman ar ajuta la atenuarea efectelor perspectivei demografice nefavorabile. Tranzitia planificata a Romaniei catre o economie cu emisii reduse de carbon, impreuna cu finalizarea Uniunii Energetice la nivelul UE, va sprijini consolidarea securitatii energetice.