Eveniment

￢ Anul 2025 a mutat centrul de greutate pe piata muncii ￢ Dupa ani in care piata muncii a fost dominata de deficit de personal si cresteri salariale rapide, 2025 a adus o schimbare de paradigma ￢ Companiile au rescris regulile jocului, iar angajatii au devenit mai prudenti ￢ A fost un an al deciziilor calculate, al eficientei si al revenirii la criterii economice mai stricte.

Anul 2025 a schimbat tonul pe piata muncii din Romania. Dupa o perioada de ajustari rapide si dezechilibre intre cerere si oferta, companiile si angajatii au intrat intr-o faza mai calculata, in care deciziile au fost luate cu mai multa prudenta.

Cresterile salariale au incetinit, recrutarea s-a temperat, iar restructurarile au devenit mai vizibile. In paralel, inflatia a inceput sa "muste" din venituri, reducand puterea de cumparare si schimband comportamentul angajatilor, care au ales stabilitatea in detrimentul mobilitatii. Piata muncii nu s-a blocat, dar si-a schimbat ritmul.

Privind retrospectiv, 2025 nu a fost un an al rupturilor, ci al ajustarilor, in care regulile jocului s-au rescris discret, dar ferm, atat in ceea ce priveste salariile, cat si recrutarea, munca hibrida sau utilizarea tehnologiei.

Salariul minim a crescut cu aproape 9,5% fata de 2024

Salariul minim brut in Romania a crescut la 4.050 lei de la 1 ianuarie 2025, de la 3.700 lei in 2024, aducand un net de circa 2.574 lei, cu o crestere anuala predictabila de acum inainte, bazata pe inflatie si productivitate, eliminand deciziile arbitrare, conform unui mecanism european implementat. Pentru anul 2026, evolutia salariului minim pe economie este inca in discutii in coalitia de guvernare. Cel mai probabil, Romania va ingheta salariul minim pe economie in 2026.

Castigul salarial real a pierdut din putere. Inflatia a "muscat" din venituri pentru cel putin patru luni consecutive

Castigul salarial real, adica diferenta dintre cresterea anuala a salariilor si inflatie, a intrat pe un teritoriu negativ in 2025, ceea ce inseamna ca puterea de cumparare a romanilor a scazut anul acesta fata de anul trecut.

Astfel, pana in primavara anului 2025, salariul mediu net a reusit sa depaseasca inflatia, insa ecartul s-a redus constant. Daca in octombrie si noiembrie 2024 castigul salarial real era de aproape 8%, acesta a coborat treptat la sub 5% in primul trimestru din 2025 si la doar 1-2% in lunile mai si iunie, arata datele de la INS. Practic, cresterile salariale nominale au incetinit de la peste 13% la inceputul perioadei analizate la aproximativ 4% in toamna lui 2025, in timp ce inflatia a reintrat pe un trend puternic ascendent.

Din vara anului 2025, inflatia a depasit clar ritmul de crestere al salariilor, ceea ce a dus la scaderi ale castigului salarial real. In iulie, diferenta a devenit negativa, iar in august si septembrie pierderea de putere de cumparare s-a adancit, cu un minus de peste 5%. Chiar daca in octombrie 2025 salariile au accelerat usor fata de luna precedenta, nivelul ridicat al inflatiei a mentinut castigul real pe teritoriu negativ.

Recrutarea a schimbat ritmul, restructurarile au fost mai vizibile

Anul 2025 a marcat o schimbare clara de ritm in recrutare, dupa mai multi ani caracterizati de deficit acut de candidati si competitie agresiva pentru talente. Daca in trecut angajarile erau motivate de crestere si expansiune, in 2025 ele au fost determinate de nevoia de eficienta si de recalibrare a costurilor.

Companiile au trecut de la recrutari in volum la angajari selective, cu procese mai lungi, criterii mai stricte si un accent mai mare pe experienta si productivitate imediata. Multe pozitii au fost inghetate sau amanate, iar rolurile nou-create au fost rare si bine justificate din punct de vedere economic.

Statisticile INS arata ca piata muncii intra intr-o zona de incetinire, chiar daca la nivelul unor judete exista inca evolutii pozitive. Per total, Romania inregistreaza o scadere anuala de 0,3% a numarului de salariati in septembrie 2025 fata de septembrie 2024, echivalentul a peste 13.600 de joburi pierdute, pana la 5,14 milioane de angajati.

In paralel, restructurarile au devenit mai vizibile decat in anii anteriori. Daca in 2023-2024 ajustarile s-au facut adesea discret, in 2025 au fost mai multe vesti despre reorganizari, concedieri sau redesenarea structurilor de management.

Deficitul de forta de munca se muta pe segmente critice

Criza generalizata de personal s-a temperat, insa deficitul a ramas acut in anumite domenii: industrie, comert, transport, sanatate, constructii.

Industria prelucratoare, comertul si transporturile sunt pe primele locuri in clasamentul sectoa-relor de activitate cu cele mai multe locuri de munca vacante in al treilea trimestru al anului 2025, arata datele publicate recent de Institutul National de Statistica (INS).

Sanatatea si asistenta sociala, industria de outsourcing, constructiile si IT-ul sunt urmatoarele in clasament. Dintre aceste sectoare de activitate, doar constructiile sunt pe crestere de la an la an, cu 2.171 de locuri vacante, cu 183 mai multe in al treilea trimestru din 2025 fata de acelasi trimestru din anul precedent.

Somajul in randul tinerilor s-a dus in sus

Rata somajului in randul tinerilor cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani ramane in continuare la un nivelul ridicat. In luna octombrie 2025, Somajul in randul tinerilor a ajuns la o pondere 26,9%, cea mai mare valoare din ultimele 12 luni. Cu alte cuvinte, tinerii raman categoria cea mai vulnerabila, cu o rata a somajului de peste patru ori mai mare decat media nationala.

La nivel national, rata somajului a ajuns la 5,9% in octombrie 2025, in scadere cu 0,2 puncte procentuale fata de cea inregistrata in luna septembrie 2025 si in crestere cu 0,2 puncte procentuale fata de septembrie 2024, arata datele publicate de Institutul National al Statisticii (INS).

Cresterile salariale au incetinit, avansul de "double digits" a ramas o amintire din 2024

Anul 2025 a fost anul in care cresterile salariale au incetinit vizibil, inclusiv in sectoare considerate pana recent motoare ale pietei, precum IT-ul. Majorarile au devenit mai rare si mai atent calibrate, iar cresterile "pentru toata lumea" au fost inlocuite de ajustari punctuale, legate de performanta si competente-cheie. Asadar, salariul mediu net pe economie a ajuns la 5.492 de lei in octombrie 2025, in crestere cu 4,3% fata de aceeasi luna din anul 2024, arata datele de la Institutul National de Statistica (INS). Un numar de 53 din 68 de sectoare de activitate au avut cresteri salariale de pana 10% in octombrie 2024 fata de octombrie 2025, iar cinci dintre ele au inregistrat scaderi de la an la an. Per total, salariul mediu net pe economie nu a avut in nicio luna din perioada ianuarie - octombrie 2025 cresteri salariale care sa ajunga la 10%.

Juniorii intra mai greu pe piata muncii

Pentru tineri, 2025 a fost un an mai dificil. Companiile au redus programele de internship si au crescut cerintele pentru pozitiile entry-level, asteptand competente practice inca de la inceput. Practic, angajatorii nu mai recruteaza juniori, mai ales in sectoare precum IT-ul, iar cand vine vorba despre concedieri ei sunt primii vizati.

Angajatorii au devenit mai reticenti in a forma oameni de la zero, preferand candidati cu experienta practica si capacitate de a livra rezultate intr-un timp scurt. In multe sectoare, pozitiile dedicate juniorilor au fost fie inghetate, fie transformate in roluri cu cerinte mai ridicate, ceea ce a ridicat pragul de acces pentru absolventi.

Asadar, pentru multi tineri tranzitia de la educatie la munca a devenit mai lunga si mai fragmentata, cu perioade de stagii neplatite, contracte temporare sau activitati freelance.

Fluctuatia de personal s-a redus, angajatii au fost mai prudenti in schimbarea locului de munca

Anul 2025 a fost anul in care angajatii au devenit mai reticenti la schimbari. Mobilitatea a scazut, iar deciziile de a schimba jobul au fost luate mai calculat. Stabilitatea si siguranta financiara au cantarit mai mult decat promisiunile de crestere rapida.

Mobilitatea fortei de munca a scazut vizibil, iar angajatii au analizat mai atent riscurile asociate unei mutari. Intr-o piata in care recrutarea a incetinit si restructurarile au devenit mai frecvente, siguranta jobului a cantarit mai mult decat promisiunile de crestere rapida sau pachetele salariale atractive pe termen scurt. Astfel, fluctuatia de personal s-a redus, oferind un grad mai mare de stabilitate echipelor.

Inteligenta artificiala intra in fisa postului

Dupa mai multi ani in care inteligenta artificiala a fost mai degraba subiect de dezbatere si proiect pilot, 2025 a marcat momentul in care AI-ul a inceput sa fie utilizat concret in companiile din Romania, ca instrument de lucru si de eficientizare a costurilor.

Adoptarea nu a fost uniforma, insa a devenit vizibila in special in companiile mari, in multinationale si in firmele locale orientate spre tehnologie si servicii cu valoare adaugata ridicata. In Romania, primele domenii in care AI-ul a intrat efectiv in procesele zilnice au fost IT-ul, serviciile financiare, centrele de servicii, marketingul si HR-ul.

Am pus reguli In flexibilitate - mai multi angajati in birouri, mai multe norme in munca remote

Dupa experimentele din pandemie, 2025 a fost anul in care modelul hibrid de lucru s-a asezat. Companiile au impus politici mai clare privind prezenta la birou, iar flexibilitatea a devenit conditionata de performanta si rol. Astfel, angajatorii au trecut de la abordari informale la politici clare privind prezenta la birou, stabilind zile fixe, praguri minime de lucru on-site si criterii diferentiate in functie de rol.

In Romania, aceasta schimbare a fost vizibila mai ales in IT sau centre de servicii, unde munca remote fusese adoptata pe scara larga.

Tot mai multi angajatori au cerut revenirea partiala la birou, invocand nevoia de colaborare, control al performantei si integrare a noilor angajati.