Eveniment

￢ Romania ar putea ocupa locul al saselea in topul beneficiarilor proiectului de alocare a bugetului pe perioada 2028-2034, facut public saptamana trecuta de Comisia Europeana, proiect ce a fost criticat, imediat dupa prezentarea lui, nu doar de actorii statali, ci chiar de Parlmentul European care are ultimul cuvand in adoptarea documentului ￢ Vor urma doi ani de negocieri sustinute. Vorbim de un proiect de buget imens de 2.000 de miliarde de euro (fata de 1.300 mld. euro cat inseamna exercitiul financiar curent), dar UE are multe guri de hranit. Are si ambitii de extindere cu Balcanii, cu Moldova, cu Ucraina, deci si spre-ncolo trebuie sa priveasca. Are povestea finantarilor pentru Aparare, pentru care vrea sa aloce 131 mld. euro, de cinci ori mai mult ca in exercitiul financiar curent. In plus, are si datorii ce vin la scadenta - creditorii planului de redresare post COVID isi cer banii inapoi, ar fi peste 100 mld. euro, anual. De unde? Planurile multianuale sunt finantate in proportie covarsitoare din bugetele statelor membre. In trecut, contibutia era de aproximativ 1- 1,1% din Produsul National Brut (PNB). Acum planul viitor ar urma sa solicite o contributie care sare de 1,2% din PNB. Este limpede ca statele care au contributii nete la buget se vor opune. Cei asa-numiti beneficiari neti se opun taieriii unor fonduri pe care le credeau eterne - bani pentru agricultura, de pilda. Comisia asta si urmareste, chiar daca nu o spune raspicat: diminuarea fondurilor agricole care inghit 40% din bugetul Uniunii.