Eveniment

Germania intentioneaza sa prioritizeze cheltuielile pentru aparare in urmatorul buget al Uniunii Europene, dar se opune oricarei cresteri a contributiilor nationale la bugetul comun, potrivit unui document de pozitie.

Berlinul, cel mai mare contributor net la bugetul UE, solicita in documentul consultat de Financial Times ca bugetul Uniunii sa finanteze achizitiile comune si sa ajute la extinderea comenzilor pentru producatorii europeni de armament.

Aceasta orientare spre cheltuieli de aparare reflecta pivotarea recenta a Germaniei catre cresterea cheltuielilor militare interne si investitii in industria de armament, ca reactie la amenintarea continua reprezentata de Rusia pentru Europa, dar si in concordanta cu apelurile presedintelui american Donald Trump ca Europa sa-si asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate.

Desi tratatele UE interzic in mod explicit folosirea bugetului comun pentru "cheltuieli care deriva din operatiuni cu implicatii militare sau de aparare", blocul a inceput tot mai mult sa utilizeze mecanisme de imprumut comun si sa realoce fonduri pentru a sprijini Ucraina in fata agresiunii ruse si pentru a-si dezvolta sectorul de aparare.

Documentul german mai sustine ca si tehnologiile cu dubla utilizare (civila si militara), precum si coridoarele de transport militar, ar trebui sa fie eligibile pentru finantare din partea UE.

Totusi, Berlinul propune reduceri bugetare - in special prin scaderea costurilor administrative - pentru a sustine aceasta noua prioritate.

"Pentru o perioada de timp previzibila, marja de manevra financiara a statelor membre va ramane limitata", se arata in document, care adauga ca "nu exista o baza pentru cresterea" contributiilor nationale la bugetul UE, care in prezent reprezinta 1% din PIB-ul Uniunii.

Documentul apare inaintea unei propuneri mult asteptate a Comisiei Europene, programata pentru mijlocul lunii iulie, prin care se preconizeaza ca Executivul european va solicita o majorare a bugetului pentru a acoperi nevoile tot mai mari de finantare ale blocului.

Insa Berlinul a precizat clar ca se va opune oricarei majorari a contributiilor nationale, care constituie cea mai mare parte din veniturile bugetului comun si sunt calculate in functie de venitul national brut.

Restul provine din taxe vamale si o cota din veniturile din TVA. Germania, cea mai mare economie din UE, contribuie cu aproape un sfert din fondurile totale.

Guvernul german solicita o "distribuire echitabila a poverii" si insista ca "desechilibrele persistente ale contributiilor nete" intre statele membre sa fie abordate.

De asemenea, Germania doreste redirectionarea resurselor catre "cheltuieli orientate spre viitor, inovatie si transformare", in special in domenii cu valoare adaugata europeana, in cadrul bugetului multianual pe 7 ani.

Aceste domenii includ infrastructura transfrontaliera, digitalizarea, securitatea energetica si tehnologiile strategice - considerate esentiale pentru cresterea competitivitatii UE.